Istoricul
scolii
profesori si
invatatori
LOCALURILE
SCOLII
gradinita
scoala astazi
activitati

LOCALURILE SCOLII DIN HALMAGIU
         Lupta pentru construirea scolilor.

         În epoca absolutistă, scoala din Hălmagiu nu-si avea localul ei, ci functiona în casa lui Petru Pacurariu, cantorul bisericii ortodoxe din localitate. Proprietarul casei primea o arendă anuală de 100 florini pentru cele "două sobe", din care una era destinată pentru învatarea tinerimii", si alta pentru locuinta învătătorului.
         Scoala elementară a fost instalată în casa bisericii, existentă si azi, edificiul fiind sustinut de către Bierica ortodoxă din localitate.
         După cum am văzut mai sus, cele două scoli functionau în conditii grele, din lipsa sălilor de clase.
         Odată înfăptuit idealul înfiintării celor două scoli/elementară sau trivială si "normală"/ entuziastul inspector scolar, Petru Moldovan, a dus o perseverentă luptă pentru construirea unui local de scoală. Astfel în "Prospectu Tabelariu", acest om de mari înfăptuiri, propunea:

         "........... drept aceea de mare lipsă si neapărat trebuintă barem ar fi urmatoarele scoale înfiintate, mai bine să se statornicească, adică în orasul Hălmagiu, care are în jurul său 25 de sate, să se ridice scoala normală pentru doi învătători cu două despărtăminte si cu două chilii (săli de clase) pentru învătăcei, prevăzute cu cele trebuincioase. Loc este si de aproape de biserica noastră, material piatră avem de ajuns pentru clădit precum si bani 700 loreni monedă conventională. (Vezi NOTA 1)

         În anul 1854 Petru Moldovan reia idea construirii localului pentru scoala aratând ca:

         "Pe curgătorul an ar mi fi lipsă în orasul nostru Hălmagiu să se ridice scoalele si după planul rânduit sa se întemeeze.Toate acestea se vor plini daca vom avea mână de ajutor din partea c.r. comisariat, altcum nu."

         În anul urmator locuinta învătătorului este despărtită de scoală, aceasta nu plăteste arenda fiindcă edificiul este al "orasului", iar localul scolii elemntare si locuinta învătătorului sunt slabe.
         Pentru triumful ideii scolare s-au făcut propuneri ca să se cumpere, de la "erariu", casele în care înainte de anul 1848 "era depuozitoriu de sare si gradle cămărească", adică clădirea în care a functionat mai târziu judecătoria si care există si în prezent. În acest scop inspectorul scolar, Petru Moldovan, s-a înteles cu "oficialii de la c.r. Staer - Amt" din localitate, înaintând o petitie împăratului Francisc Iosif, prin Kreis ­Amtul din Orăstie, dar această actiune a esuat, fără a se sti motivele pentru care, astfel că a trebuit să se revină la ideia construirii unei scoli noi.
         Ca urmare a acestui fapt la 15 Ianuarie 1860, în adresa înaintată c.r. Pretură din Hălmagiu, din care o copie s-a trimis consitoriului din Arad, Petru Moldovan reia ideia construirii scolilor, cu si mai multa insistentă, arătând că:

         "În Hălmagiu este adunat materialul de constructie iar daca banii nu vor ajunge, prin întelegerea cu comunitătile afiliate aici cu scoalele, s-ar putea completa suma necesară".
         "În Plescuta de mai multi ani edificiul scolar stă neterminat si în Hălmagiu casele sunt neîngrijite, ferestrele, scaunele stricate, adică casele închiriate pentru scoală".

         Dar în loc de întelegere si colaborare pentru înfăptuirea acestei mărete si actiuni, inima inspectorului scolar s-a umplut de amărăciune din cauza intrigilor făcute, de data aceasta de unul dintre fostii învătători. Astfel, în timp ce se dădea socoteala banilor scolilor, la verificarea socotelilor, precum si în chestiunea ajutorului dat de împăratul Francisc Iosif pentru biserica, deoarece din acea sumă "s-a rupt o parte pentru zidirea scoalei din Hălmagiu", comunitatea unitătilor, în frunte cu protopopul Ioan Moga si cu Gratian Pop, sprijiniti de către pretorul Bonfinic, a căutat să împiedece zidirea scolii. În raportul său către episcopia din Arad, Petru Moldovan arăta că:

         "ai nostri credinciosi văzând că ce lucrează pentru banii meniti de gratia Majestătii bisericilor si din acestia despicati pentru ridicarea scoalei din Hălmagiu fiindcă ei ungureste grăiesc si ce hotărăsc nemteste scriu, 1-au părăsit pentru o asa fără de temeiu si fără dreptate lucrare". (Vezi NOTA 2)

         În acel timp în Hălmagiu erau numai 6 familii de uniti, dar erau sprijiniti de oamenii administratiei politice, iar coflictele aveau, în fond, un substrat cofesional, paralizând initiativa si munca bravilor bărbati meniti să lucreze, mână în mână pentru binele public.
         În anul 1861, după reînfiintarea comitatului Zarand, cu capitala în Baia de Cris, întrucât conducerea acestui comitat era formată din bărbati luptători pentru triumful ideii nationale si prosperitatea poporului, la sedinta comitetului Comitatens (consiliul Judetean) din 12 Octumbrie 1861 s-a discutat si chestiunea scolilor din judet.
         Cu acest prilej protopresbiterul Petru Moldovan a fost împuternicit cu problema reorganizării scolilor. La data de 20 Noiembrie 1861 acesta întocmeste un raport, pe care-l trimite episcopului din Arad, arătând între altele:

         "Maria Ta Înalt Preasfintite Domnule Episcope
         Da datorită îmi tin a vă face cunoscut pentru înfiintându-le scoale din tractul P. P. Hălmagiului care asa s-au rânduit din adunarea Comitetului Comitatens în Baia de Cris, tinut la 12 octombrie cel nou a.c".
         "Părintilor protopopi s-au rânduit si preotilor de toate religiile să-si dea în privinta înfiintândelor scoale părerea si a se rândui după aceea comisiune stătoare din mireni alesi comitatului si preotii care să dea un proect pentru ridicarea unui gimnaziu în oarecare ora a comitatului, si acel proiect se va pertracta si decide în tinândul comitet comitatens".
         "Pe lângă acestea am văzut de bine a lua coîntelegere cu judele cercurilor I.
         II. Hălmăgene, domnul Sterca Sulutiu, si în 5/17 octombrie a.c.am adunat proetimea si antistia comunelor hotărând următoarele: (Vezi NOTA 3)
         1. În orasul Hălmagiu să ridicăm scoală normală a se înfiinta în această toamnă, la care să fie doi învătători cu salar de 300 fl. v. a. cortele (locuinte) si 5 vstânjeni de lemne de foc pentru unu.

         Dar numai bunele intentii si elanul cei cuprinsese pe initiatori nu erau suficiente. Era nevoie de sprijin material si acesta nu venea de nicăieri, de aceea a trebuit ca suma de 2.3898 floreni (cât s-a apreciat că ar costa zidirea scolii) să fie încasată de la satele ce compuneu atunci "traptul de susu si de josu" al Hălmagiului. Sumele au fost repartizate pe fiecare sat, prin hotărârea consemnată în protocolul din 14/26 Februarie 1863, iar la 13 Sepembrie 1863 s-a tinut o licitatie în vederea construirii scolii.
         Lucrările au început dar banii erau prea putini si protopopul Moldovan Petru a trebuit să "rupa" o parte din banii bisericii si sa-i cheltuiască pentru zidirea scolii. Nici acei bani n-au fost deajuns si s-a apelat la împrumuturi ce au fost restituite după mai multi ani si numai în urrna interventiilor făcute la conducerea comitatului Zarand.
         În acele conditiuni s-a construit scoala normală a Tractului Hălmagiu, pe terenul proprietatea bisericii ortodocse, din piatră, avârd trei săli de clase si locuintă pentru învâtător. Aici a functionat scoala până în anul 1920, iar edificiul a fost demolat în anul 1936.
         După această măreata înfăptuire atentia inspectorului scolar a fost îndreptată în directia înzestrării scolii cu cadre statornice si a completării scolii cu clasa IV-a. Astfel în anul scolar 1865/1866 s-a înfiintat si clasa a IV-a si se separă băietii din fondul gimnaziului român din Brad, salariile lor variind între 325 si 500 floreni, iar fondul gimnaziului era format din împreumutul national de stat din anul 1854, pe care comunitătile acestui district l-au oferit pentru crearea fondului, urmând a se deschide un gimnaziu în Brad, Baia de Cris sau Hălmagiu. Pentru deschiderea gimnaziului în Hălmagiu a militat si proiectul de organizatie scolară a mitropolitului Andrei Saguna, care prevedea: "deschiderea unei scoli reale, sau gimnaziu sai liceu real în Hălmagiu", dar aflându-se o casă mai potrivită în Brad s-a înfiintat acolo gimnaziu în anul 1869. (Vezi NOTA 4)
         Din punct de vedere organizatoric scoala din Hălmagiu, după anul 1865, s-a împărtit în: scoala elementară, formată din clasele II si IV. Scoala elementară era sustinută de comuna Hălmagiu si cele sase comune afiliate, iar învătătorul clasei a III-a era plătit de către tractul protopopesc. Cel al clasei a IV era plătit din fondul gimnazului din Brad.
         La scoala elementară erau încadrati învătătorii localnici Ioana Costina si Joldea Nicolae, iar la cea normală din Brad, si sotia sa Iudita Popescu.
         Dar când lucrurile începuseră să meargă bine si când acela care timp de 16 ani se frământase, suferise amărăciuni si intrigi, dar neobosit în munca lui avusese remarcabile succese, entuziastul inspector scolar Petru Moldovan, în loc să se bucure de roadele muncii lui, este suspendat din functiune, prin sentinta adusă de Consistoriul din Arad la date de 17 August 1866, pentru că "a rupt" o parte din banii bisericii si i-a cheltuit cu zidirea scolii. (Vezi NOTA 5)

----------

----------

         LOCALURILE ÎN CARE A FUNCTIONAT SCOALA DIN HALMAGIU

         După cum s-a arătat mai înainte, scoala din Hălmagiu, a functionat din anul 1919 în localul fostei scoli de stat, având trei săli de clase. După cel de al doilea război, crescând numărul elevilor, ei nu mai puteau fi scolarizati în cele trei săli de clase si se cerea în mod imperios construirea unui nou local spatios si până atunci, găsirea unor încăperi corespunzătoare, pentru desfăsurarea cât mai bună a învătământului. Astfel câteva clase au functionat în localul fostei preturi (desfiintată în anul 1950), al fostei judecătorii (desfiintată în anul 1952) si în casa fostă proprietate a lui Fridman Alexandru, nationalizată.
         La 29 Ianuarie 1969 a decedat directorul scolii, Octavian Turuc, si la conducetea scolii a urmat profesorul Tămas Iosif, având specialitatea de stiinte matematice. Noul director, cunoscând greutătile în care se desfăsura procesul de învătământ, a început să facă demersuri pentru construirea unui local spatios cu 16 săli de clase. Fiind si deputat în consiliul judetean Arad a întocmit un memoriu la Inspectoratul Judetean, prin care a arătat necesitatea construirii de urgentă a noului local de scoală, orientându-se just asupra cresterii numărului de elevi, a bazei materiale si a perspective de crestere si de dezvoltare a localitătii.
         Consiliul Judetetean desi a fost de acord, în principiu, a motivat că din lipsă de fonduri nu se poate costrui decât o scoală cu 8 săli de clase. Dar directorul Tămas Iosif a fost perseverent si a făcut demersuri la Ministerul Învătământului si împreună cu cetăteanul Cornea Pavel s-au prezentat la Bucuresti cerând audientă la minister. Abia după trei zile au putut intra în audientă si au explicat că Hălmagiu este o comuna mare, cu 11 sate apartinătoare, din care elevii trebuie să urmeze gimnaziul la scoala de centru din Hălmagiu. Au mai explicat cadrul geografic al comunei, perspectivele de dezvoltare - existenta celor două mine la Brusturi si Luncsoara etc. Ministerul învătământului, împreună cu conducerea judetului Arad au hotărât construirea unei scoli cu 12 săli de clase.
         Fondurile pentru constructie s-au realizat prin contributia bănească a comunei, a cetătenilor din cele 11 sate si din bugetul Judetului.
         Lucrarea a început în anul 1971 si s-a terminat în anul 1975, sub directa supraveghere a directorului Tămas Iosif, lucrând aici alături de personalul calificat, cetăteni din Hălmagiu si cele 11 sate, elevi de la liceul de constructii din Arad si de la scoala din Hălmagiu. Clădirea are pe lângă sălile de clase două laboratore, un cabinet de stiinte sociale, birou pentru director, secretariat si o sală a profesorilor. Mobilierul este nou si a fost procurat prin grija Inspectoratului Scolar Judetean Arad.
         La conducerea scolii s-au succedat după prof. Tămas Iosif, prof. Tonta Traian Alexandru, Codrea Viorica, căs. Florea, Gligor Silvia (1976 - 1980), Bradin Virgiliu (1980 - ). În anul 1980, directoarea scolii profesionale, Gligor Silvia, primarul Îndries Traian si conducerea fabricii de confectii din Hălmagiu, apartinătoare de Uzinele de textile din Arad, au solicitat Inspectorului judetean scolar, din Arad, să se înfiinteze la scoala din Hălmagiu, treapta 1 de liceu cu profil textil, ca urmare a faptului că începând cu toamna anului 1978 s-a deschis în Hălmagiu sectia IV-a, a Uzinelor textile din Arad, ceea ce s-a si înfăptuit. Din toamna anului 1981/82, s-a primit aprobarea pentru functionarea unei clase de liceu seral. În fine, din anul scolar 1982/83, functionează cu cinci clase, pentru treapta I de liceu, trei clase cu profil textil, o clasa cu profil agricol si o clasă cu profil textil-seral.
         În anul scolar 1982/83, la scoala din Hălmagiu, au fost 55 de elevi în clasele I-IV, 289 de elevi la gimnaziu si 136 elevi în treapta I-a, în total 480 de elevi. În acest an, scoala a fost dotată si cu laboratoarele de biologie, chimie si geografie. Elevii nu au clase stabile ci se deplasează dintr-o sală în alta si dintr-un cabinet-laborator în altul, în functie de orele si orarul stabilit de conducerea scolii, cu exceptia elevilor din clasele 1-4. Practica instructivă se desfăsoară în atelierul de lăcătuserie, pentru baietii din clasele VII - VIII si cei din treapta I de liceu si la Fabrica de Confectii pentru fete.
         Scoala are parter si două etaje.

----------

----------

         Date statistice privind profesiunile absolventilor scolii din Halmagiu între anii 1918 - 1968:

Profesiunile

Perioada 1918 - 1948

Perioada 1948 - 1968

01. Învãtãtori

02. Profesori

03. Educatoare

04. Ingineri

05. Juristi

06. Ofiteri

07. Contabili

08. Asistenţi universitari

09. Medici

10. Farmacişti

11. Proeţi

12. Mecanici

13. Maiştri

14. Tehnicieni

15. Absolvenţi de şcoli profesionale

16. Absolvenţi de liceu

17. elevi de liceu

18. Elevi la şcoli tehnice

19. Elevi la şcoli profesionale

20. Studenţi

21. Ziarişti

23

5

15

9

5

5

15

-

5

-

5

2

2

-

2

8

-

-

-

-

-

24

17

8

11

3

6

1

2

1

3

3

5

41

117

47

37

3

24

23

1

         Datele de de mai sus vizează numai elevii născuti în Hălmagiu. (Informatiile au fost primite de la prof. Tamas Iosif.)


Obiecte din muzeul scolii

Scoala actuala

Interiorul Scolii noi

   NOTE

         01. Biserca si Scoala, anul LIII, 1929 nr. 11-12.
         02. Biserica si Scoaia, anul LIII nr. 15 din 7 aprilie, pag 8. Articolul prof. Traian Mager.
         03. Arhiva eparhiei Arad nr. 1066/1861
         04. Elaboratorul pentru scoli. Mitropolipul Andrei Saguna. Scriere comemorativă, Sibiu, 1909, pag. 167.
         05. Arhiva eparhiei Arad nr. 1267/1866.