MONUMENTE ISTORICE

         Monumente istorice

         Pe teritoriul Hălmagiului se afla mai multe monumente istorice din piatra si un bust de bronz, in amintirea suferintelor dar si a gloriei fiilor acestor locuri.
         Iată aceste monumente:

         PIATRA CINZAIULUI (a chinului)

         Pe malul stâng al vălicutei, în fata vechii biserici, dainuie de peste doua veacuri o piatra, fara nici o inscriptie, loc de suferintă a celor ce se opuneau cu dârzenie nedreptelor orânduiri.
         Pentru orice fel de "greseli" oamenii erau întinsi pe piatra adusă si pusă în fata bisericii, aplicându­se pedepse corporale prin lovirea corpului gol cu bete. Lacrimile acelor chinuiti se amestecau cu sângele ce tâsnea din rănile produse, dar nici unul n-a pierdut nădejdea că luptă pentru o cauză măreată. De atunci această piatră, de dimensiunile unui om, s-a numit "PIATRA CINZAIULUI", adică a chinurilor.
         Obiceiul împământenit al chinurilor pe această piatră a devenit o practică si în timpul revolutiei lui Horea, cât si după această dată. Astfel monografistul Kosma Pal scria că Simion Moldovan si Sortoc Giurchi, comercianti de vază din Hălmagiu, au primit câte 25 bete pe corpurile goale pe această piatră, fiindcă umblând pe la târguri răspândeau vestea că în părtile Bradului iobagii se pregătesc de o nouă revolutie. (vezi NOTA 1)
         De atunci, înfruntând timpul, această piatră a rămas ca o mărturie a chinurilor strămosesti, istoria cu lacrimi si sânge, transmitându-se din generatie în generatie.


Piatra cinzaiului

         TROITA EROILOR DIN CIMITIRUL ORTODOX

         La intrarea în vechiul cimitirul ortodox, în partea dreptă, se află o cruce înaltă având două trepte cu înăltimea de circa 30 cm, pe care s-a ridicat un soclu înalt de 120 cm si lat de 55 cm.
         Capiteluri la partea superioară iar deasupra lui este o coloană rotundă de circa 2 m înăltime peste care s-a pus o cruce înaltă de 50 cm. Este primul moment închinat eroilor acestor locuri căzuti în primul război mondial (1914-1918). Pe soclu se află următoarele inscriptii săpate în corpul lui:
         1) Pe fata dinspre miazăzi: "Cu sfintii odihneste Doamne pe răposatii robii tăi Eroi căzuti in lupta pentru întregirea neamului si pe părinti unde nu este durere nici suspinare ci viată fără de sfârsit."
         2) Pe fata de apus: "Această cruce s-a ridicat pe spesele lui Gheorghe Hantiu si sotia Parascheva Halga. Hălmagiu la 24 mai 1928."
         3) Pe fata de răsărit: "Crucii tale ne închinăm stăpâne si toată învierea ta o lăudăm si o mărim.”
         ­4) Pe fata de miazănoapte: "Mântuieste Doamne poporul tău si bine o cuvântă mostenirea ta."

         La această troită- monument istoric- se făceau procesiuni de ziua eroilor până la ridicarea monumentulu eroilor din mijlocul comunei. De o parte si de alta a crucii sunt înmormântati Hantiu Gheorghe si sotia. În fata crucii se află o piatră de moară fixată pe un stâlp, cu bănci împrejur, pe care, se serveste pomana pentru preot si cântăreti după înmormântări.


troita de la podul Banestilor

      TROITA DE LA PODUL VĂII BĂNESTILOR

         La iesirea din Hălmagiu, lângă podul de peste valea Bănestilor, privirea călătorului este atrasă de o troită din piatră ridicată în anul 1936 pe locul de martiraj, prin spânzurătoare în furci, a cinci preoti români, a tribunului Alexandru Chendi si a multor hălmăgeni în anii 1848/49.
         Ea face parte din cele 10 "TROITE - MONUMENTE" ce s-au ridicat, din initiativa profesorilor de la Liceul Avram Iancu din Brad, cu ocazia comemorării a 150 ani de la răscoala lui Horea, Closca si Crisan, pe locurile unde s-au petrecut cele mai importante evenimente istorice. (vezi NOTA 2)
         A fost dezvelită la 1 septembrie 1936, pentru eternizarea memoriei celor martirizati in revolutia anilor 1848/49, în părtile Hălmagiului.
         Pe cele două plăci fixate în corpul troitei se poate citi următoarea inscriptie:

         Ridicatu-s-a această sfântă si românească troită fiind episcop al Aradului D.D.Grigore în ziua de 4 noiembrie din anul mântuirii 1934 întru pioasa amintire a preotilor martirizati în revolutiile lui Horea, si Iancu, dintre care sapte insi anume: Ioan Jude bătrânul si Ioan Jude tânărul, amândoi din Poienari, Eutimie Popovici din Hălmăgel, Pavel Feier din Steia, Sinesie Grozav din Aciuta, Pavel Fărcas din Plescuta si unul anonim, au fost spânzurati în acest loc."

         Textul de pe plăcile de marmoră fixate pe corpul troitei este incorect si incomplet si din acest motiv propunem, completarea lui, pe o placă alăturată, săpându-se si numele celorlalte persoane martirizate pe acest loc, sau ucise miseleste.
         Numele preotilor înscrise pe plăcile troitei nu se găsesc mentionate în niciun document din timpul Răscoalei lui Horea. Ei au fost martirizati, prin spânzurătoare în revolutia anilor 1848/49 (vezi NOTA 3), iar doi dintre ei, anume Sinesie Grozav si Pavel Fărcas, sunt mentionati pe troita din satul Iosăsel, ca fiind martirizati acolo.
         Descrierea exactă a evenimentelor anilor 1848/49 în părtile Hălmagiului a fost cunoscută numai după ridicarea acestei troite, anume prin publicarea în nr. 1/1943 a revistei “TRANSILVANIA" a cronicii lui Ioan Moga din Hălmagiu. De aceea propunem completarea textului, pe placa alăturată cu următoarea inscriptie:

         "Pe acest loc au mai fost spânzurati în revolutia din anii 1848/49: tribunul Alexandru Chendi din Câmpeni, comandantul taberei române din părtile Hălmagiului, ofiterul austriac Uleric Toni, Nicolae Todea", "Au mai fost împuscati în acea revolutie: Simion Ungur, Adam Iancu, Olariu Nicolae si au suferit moarte de martiri: Gherasim Bordea cu sotia Rafila, Buta Nicolae, Stefan Neamtu, Elisabeta si Maria Roxa, toti din Hălmagiu, si Adam Butariu din Bodesti."
          "Au fost schingiuiti: Petru Păcurariu, Nicolae Ciungan si Arsenie Neamtu."
         "Tot în acea revolutie au mai fost omorâti în chip barbar: 6 bărbati, 3 femei si 9 prunci din satul Tohesti, 1 bărbat din satul Vârfuri, 1 bărbat si 1 femeie din satul Tărmure, 30 de bărbati, 10 femei si 3 prunci din satul Hălmăgel, 3 bărbati din satul Lestioara si 3 bărbati din satul Tălagiu."

      MONUMENTUL EROILOR

         Este asezat în centrul comunei si eternizează amintirea eroilor si a martirilor acestor locuri. A fost dezvelit la 10 septembrie 1933 de către sectia arădeană a "Cultului Eroilor" si constă dintr-un impozant soclu de granit, executat artistic de către arhitectul Silvestru Rafiroiu din Arad. Peste soclu a fost asezată o troită.
         Pe partea de răsărit a soclului sunt săpate cuvintele:

         "AU LUPTAT SI AU MURlT PENTRU MOSIE SI DOMN",

         iar pe partea dinspre apus s-a fixat o marmoră cu următoarea inscriptie:

         "Spre mărirea lui Dumnezeu si pomenire Martirilor luptei de dezrobire dusa de Horia, Closca si Crisan la 1734 si de către Avram Iancu la 1848”
         In amintirea gardistilor morti pentru a apararea acestui tinut in zilele de 14-16 februarie 1919 si pentru vesnica pomenire a eroilor căzuti în marea ofensivă pornită din Hălmagiu la 16 aprilie 1919, când divizia 2 Vânători a glorioasei armate Române si regimentul de voluntari "Horia" au luptat vitejeste pentru înfăptuirea României Mari."


Monumentul eroilor


Monumentul eroilor


Inaugurarea monumentului- dupa restaurare

      BUSTUL LUI AVRAM IANCU

         Revolutia din anul 1848 si personalitatea marcanta a lui Avram Iancu; precum si legaturile Craiului cu hălmăgenii, împreună cu cele două decenii de viată petrecută aici, au lăsat urme adânci.
         Figura Craiului Muntilor, trecută în legendă, se cerea imortalizată. Astfel în anul 1974, din initiativa primarului Stefea Iosif si cu concursul autoritătilor din Arad si al hălmăgenilor s-a executat si turnat în bronz bustul lui Avram Iancu.
         Dezvelirea bustului a avut loc in ziua de 20 octombrie 1974 în prezenta a peste 5.000 de oameni. Serbarea a fost inaugurata de un grup de călăreti îmbrăcati în costume nationale locale, simbolizând luptători localnici din revolutia anilor 1848/49.
         De o parte si de alta a bustului erau construite două tribune, frumos pavoazate. Cea din dreapta bustului a fost destinată corurilor din Hălmagiu si din Buteni si actorilor de la teatrul de stat din Arad, iar cea din stânga bustului, persoanelor oficiale.

         Bustul are în partea dreaptă un tun din lemn, executat de mesterii satului Brusturi.
         Cuvântul omagial a fost rostit de primarul Hălmagiului, Stefea Iosif, după care cele doua coruri au intonat cântece patriotice de epocă si actuale. De jur împrejurul bustului străjuiau pionieri ai scolii din Hălmagiu si membrii gărzii patriotice locale. Televiziune română a înregistrat aspecte de la această mareată serbare si le-a transmis în ziua de 22 octombrie 1974.
         Bustul lui Avram Iancu, ridicat la 150 ani de la nasterea sa, pe locul odioasei sale arestări din 15 decembrie 1849, va rămâne o permanentă mărturie a stimei hălmăgenilor fata de Craiul Muntilor.


Bustul lui Iancu din parcul Halmagiu


Portretul lui Iancu (Barbu Iscovescu)


Bustul lui Iancu

      DOCUMENTE ISTORICE. ANEXE

         Redau, mai jos, două documente datate în Hălmagiu în anii 1848, 1849, cu privire la măsurile militare ce s-au luat aici de către conducătorii revolutionari kosutisti.

         1. DOCUMENTUL NR. 75

         Comisarul militar Baczko Daniel.
         Către comisarul Voroa Antal din Arad- Hălmagiu, 5 noiembrie 1848.
         Raportează: Armata maiorului Gall a împrăstiat lângă Guravăii o tabără de 500 moti, ucigând din ei 115. La 3 noiembrie a fost examinată situatia de vinovătie a prizonierilor; din care multi au fost dati în judecata Curtii Martiale. La 4 noiembrie am pornit spre Hălmagiu, ordonând si trupelor din Beius să se apropie. Trecând prin satele Guravăii, Aciua, Dumbrava si Răstoci, le-am incendiat din cauza nesupuneri locuitorilor. Aici au adunat o multime de obiecte furate de la proprietarii maghiari. Satul Plescuta a fost gratiat deoarece locuitorii acestui sat i-au întâmpinat cu steag alb. La 5 noiembrie a cucerit Hălmagiul (pag. 196) după ce în prealabil a amutit clopotele cu tunul. La intrarea în Hălmagiu locuitorii au ridicat steaguri albe, ia cei vreo 4.000 moti s-au retras în munti lăsând prizonieri si doi maiori - si un căpitan, care urmează să fie judecati de Curtea Martială. În Hălmagiu au fost eliberati 50 de maghiari întemnitati de către răsculatii care a prădat bunurile maghiarilor de la Brad până la Baia de Cris, au exterminat familia Brady aruncând într-o groapă comună pe cei 16 membri ai acesteia, au schingiuit pe căpitanul Holaki Imre si pe sotia lui, au dărâmat prefectura, au jefuit arhiva si caseria, iar pe functionari i-au schingiuit si alungat. În caseria Hălmagiului s-au găsit totusi suma de 2669 fl. si 51 cr.
         Tinutul întreg se află sub comanda adjutaniilor lui Avram Iancu, Regele Muntilor. Locuitorii din Hălmagiu au predat un butoi de praf de puscă si au adunat grămadă obiectele jefuite de la maghiari.
         La 6 noiembrie va functiona la Hălmagiu curtea martială, iar la 7 noiembrie va înainta până la Baia de Cris si Brad. Satul Hălmăgel, începătorul revoltei, a fost ars în întregime deoarece au fost întâmpinati cu împuscături din partea locuitorilor. În satul acesta s-au găsit cadavre ale răsculatilor căzuti în luptă.
         După informatiile primite vreo 4.000 de români s-au adunat în satul Tărmure. Vor avea însă grijă să-i împrăstie. Aduce laude colaboratorilor săi si anuntă sosirea în Hălmagiu a unei trupe de 400 honvezi sub comanda maiorului Riszko (ad. nr. 4 B. 2784/1848) (vezi NOTA 4)

         2. DOCUMENTE DIN ARHIVA "TRANSILVANIEI"

         “Hălmagiu la 21 februarie 1849.
         Comisarul judetului Zărand, Gheorghe Santha.
         Documentul către Comandantul militar al Hălmagiului.
         Se ordonă perchezitii zilnice în câte patru sate, după următoarele instructiuni
         1) Numele comunelor de perchezitionat se va comunica zilnic împreună cu instructiuni.
         2) Dacă nu există alte împrejurări agravante, oamenii la care se vor afla arme, lănci, coase întoarse, nu vor fi excortati ci li se va lua numai numele.
         3) Cei găsiti cu mărfuri suspecte de a fi provenit din jafuri vor fi înaintati comisariatului. Mijloacele de transport le dau satele respective, iar apartinătorii împricinatilor sunt datori să se îngrijească de hrană.
         4) Inventarierea si depozitarea bunurilor sechestrate cade în sarcina comandamentului.
         5) Averea particulară a celor la cari se vor găsi bunuri de provenientă suspectă, va fi înregistrată dar nu li se confiscă, căci altfel locuitorii Zărandului ar putea râmâne fără vite, ceea ce ar putea împiedica agricultura, cărăusiile publice si aprovizionarea cu bucate si ar dăuna si determina pe toti să se dedea la tâlharii (pag. 230).
         6) Sunt scutiti de perchezitii, dacă nu sunt suspecti sau direct acuzati, proprietarii, functionarii judeteni, protopopul ortodox, preotii catolici, reformati si alti fruntasi.
         7) Poporului să nu i se întâmple vătămare cu prilejul perchezitiei, ca nu cumva si cei de bună credintă să se înstrăineze, ci văzând legalitatea si procedeul drept, să se pocăiască si cei răi.
         Pentru perchezitia de mâine se desemnează: Hălmagiul Mare, Lestioara, Hălmăgel, Bănesti. În Hălmagiul Mare se va da atentie deosebită la casa Ioan Moga preot g.c. Ioan Sida, Neamtu Senia, Almăsan Petru, Paic Szaka, Neamtu Mărza, Joc Roxa, care în prezent se află în tabăra lui Buteanu. În Hălmăgel căpitanul român Colf Senia. Cei însirati să fie prinsi si escortati (pag. 231).
         s.s. Bistos Santha Gyorgy.

         3. Revista Arhivelor, Anul 4, vol. XL. Supliment 1979 Bucuresti

         Traian Rus. Din lupta natională a românilor din Zărand pentru drepturi politice.
         1876 februarie, 24, Hălmagiu.
         MEMORIUL ALEGATORILOR DIN CERCUL HALMAGIULUI, COMITATUL ZARAND, PRIVIND ALEGEREA COMITELUI SUPREM.

         Domnule conte, ministru presedinte. Excelentă.
         Când Majestatea sa gratiosisima s-a îndurat a restitui constitutia tării si a sterge administrarea provizorie de pe atunci noi am crezut, si nu suntem neplecati a mai crede, că guvernul constitutional ministru responsabil ungur încă va face strămutare si schimbări în administratia guvernelor de comitat, ce dacă va fi primită de regulă nici comitatul Zărand nu va fi extras de sub ea.
         Este cunoscut în corrmn că acest comitat este locuit mai permanent de români.
         Meditând asupra eventualităiilor posibile, asupra sus desfăsuratului motiv si asupra acelui adevăr că unii indivizi din acest comitat, fii natiunii maghiare, n-au pregetat chiar si până acum, a ne da de stire că în comitatul nostru se vor face reforme si transformări prin influenta lor, după voia lor, destituind capul comitatului, pe comitele suprem si resferând tot organismul oficial comitatens cu toate că acei oameni fac o disparabilă minoritate în acest comitat, de aflăm îndemnati, îndreptătiti si siliti a ne folosi de această umila subscernere.
         Excelentă. Nu credem că cineva se va bucura mai mult pentru constitutia patriei noastre comune ca chiar noi, din acest motiv, căci multe secole au trecut peste noi cu pasi grei aflându-se fără constitutie, apoi căstigarea ei nu poate produce decât bucurie generală sperând că constitutia este constitutie si cei putin ne va fi astfel ca avantajele si binefacerile ei să se reverse în asemenea măsura egală si asupra natiunii noastre române ca atare precum se vor împărtăsi din toate acestea toate celelalte natiuni ale acestei patrii comune.
         Prima conditie prin care am vedea că costitutia câstigată va fi si pentru noi si natiunea noastră ceea ce am sperat mai sus- dacă noi ne restrângem numai ia comitatul nostru- s-ar aplica de capul guvernului comitatul, adică de comitele suprem, un bărbat căruia datorim toată încrederea noastră.
         Noi vrem să aducem tributul meritat numai adevărului când ne exprimăm ca comitele suprem de acum al Comitatului Zărand e nepătat de încrederea noastră amintită.
         In considerare dar că comitatul Zărand este locuit puramente de fiii natiunii romane, credem ca nu se va putea zice că pretindem nedreptate si că suntem nemodesti, când ne exprimăm dorinta însotită de acea rugare ca ni se dea comite suprem bărbat dintre fiii natiunii române si care să nu fie lipsit de încredere ce i-o datoreste corpul unui comitat.
         Subscrisii alegători ai cercului de alegere Hălmăgiu, au onoarea a se adresa cu umilintă si încredere catre Excelentul ministru responsabil să binevoiască a-i dona meritata atentie acestei declaratii făcută cu premeditare serioasă, nestrămutând din functia sa pe comitele suprem al acestui comitat, iar la cazul daca acesta din motive neprevăzute de noi nu s-ar putea înfăptui si ar vrea a se face doar chiar si la cerere comitelui suprem de acum ca să i se conferească alt pot acomodat demnitătii lui, atunci să vă îndurati a ne da un comite suprem român de nastere si credintă, având totodată acel individ si încrederea noasta perfectă. Având această eventualitate în urmă, cu referire la alegerea persoanei unui eventual comite suprem pentru comitatul Zărand, binevoiti a ne informa de opinie deputatului nostru dietal ca să se primească în această întrebare de …...
         Recomandundu-ne înaltelor gratii binevoitoare suntem ai Excelentei voastre domnule conte ministru presedinte. (pag. 150 L).

         4. ARTICOL DIN ZIARUL "TRIBUNA", NR. 232/1905

         De la Hălmagiu 24 Decembrie. De azi începînd, ostasii adusi de la Arad, nu mai sunt aici. Văzând adecă atât comandantul lor căpitan cât si birăul că românilor nici prin gând nu le-a trecut să facă revolutie au plecat. Jandarmii însă sunt destui si se poartă asa fel că mai bine un batalion de ostasi decât zece jandarmi. Acestia adică vor cu orice pret să "descopere ceva". Umblă deci pe capete noaptea în părtile si se reped cu grabă asupra vreunei case unde văd lumină si-i târziu. Bat la fereastră si strigă de sperie pe toti ai casei. Când colo ce se află? O mamă supraveghează la căpătâiul fiului ei bolnav. Si nu striga asa, domnule, mai bagi o boală în el, zice femeia jandarmului.
         Până când batjocură si hulă asupra noastră? Când se vor purta cei de la comitat asa cum trebuie fată de noi? Nimănui n-am făcut nimic. Oricene poate umbla noaptea prin satele românesti, fară să I se miste un fir de păr si totusi jandarmeria venită aici nu stiu de pe unde, ne priveste ca si când am fi omorât si jefuit. Rugăm pe fruntasii români să cheme în sfatul comitatului, la răspundere, pe vinovati. (vezi NOTA 4)

   BIBLIOGRAFIE:

         01. Anuichi Silviu. Relatiile bisericesti româno-sârbe în secolele XVII-XVIII-lea. Teza de doctorat mss. Beograd 1976 ASANUK.fondul M.P."A".Documentul nr.98/1754 si 119/1754.
         02. Balasiu Paul si Pap Ioan. Cartea Funciară. Colectia de legi si regulamente, ordonante si formulare referitoare la cărtile funciare din Ardeal. Vol 1.1922, Cluj Tipografia Carmen.
         03. I.Botezan si M.Rosca Rozen. Organizarea locurilor curiale pe mosiile din Transilvania. Acta Muzei Napocensis III 1966.
         04. Candrea Gheorghe si Frâncu Teofil. Românii din Muntii Apuseni. Motii Bucuresti 1888.
         05. Ciomac Ioan si Valeriu Popa Necsa. Muntii Apuseni. Cercetări asupra stărilor econime din Muntii Apuseni. Bucuresti 1936.
         06. Cîrdei Gheorghe. Monografia Tribunalului Zarand. 1944
         07. Kosma Pall. Zarand varmegye leirassa (descrierea geografica, statistică si istorica a comitatulu Zarand) Cluj, 1846.
         08. Chirită Constantin si Păunescu Constantin. Solurile României. Editura agro silvică. Bucuresti 1968.
         09. Drăgan Nicolae. Românii în veacul al XIV-lea pe bază de toponimie si onomastică. Bucuresti 1933
         10. Dragomir Silviu. Studii din istoria mai veche a Românilor pe Dieceza Aradului. Revista TRANSILVANIA, anul XLVIII nr.1-6 Sibiu, 1 iulie 1917.
         11. Dragomir Silviu. Istoria dezrobirii religioase a Românilor din Ardeal în secolul al XVIII-lea. Sibiu. 1920, vol 1.
         12. Drăgut Nicolae. Dictionar enciclopedic de artă medievală românească. Editura stiintifică si enciclopedică. Bucuresti 1976. Dudas Florian: Manuscrise medievale românesti din Crisana. Editura Facla, Timisoara 1986.
         13. Drăgut Nicolae, Floara Vasile, Dan Grigorescu si maria Mihalache. Pictura româneasca. Pictura româneasca în imagini. Editura Meridiane. Bucuresti 1976.
         14. Dunăre Nicolae. SARGETIA vol. 1V, 1966. Acta Muzei regionalis Devenis. Portulm în tara Zarandului.
         15. Dunăre Nicolae. Contributii la cunoasterea regiunii Hunedoara. Muzeul regiunii Hunedoara. Muzeul regional Deva. 1956. Sate din Zarand specializate în mestesuguri taranesti.
         16. Densuseanu Nicolae. Dacia preistorică. Bucuresti. Institutul de arte grafice. Carol Gobel. 1913.
         17. Densuseanu Nicolae. Revolutiunea lui Horea în Transilvania si Ungaria 1784-1785, scrisă pe bază de documente oficiale. Bucuresti. Tipografia Romanului. Carol Gobe1.1884.
         18. Chisa Ioan. Banca Crisana.S.A. Brad. Concordia. Gh. Munteanu. Institut de arte grafice. Arad. 1942.
         19. Ghibu Onisifor. Scoala românească din Transivania si Ungaria. Bucuresti 1915.
         20. Hodos Eneia. Scrisori cu mai multe figuri si un adaos. Sibiu. Tipografia Vestemeanu.1940
         21. Hurmuzachi Eudoxiu. Documente privind istoria României. Seria III. Solidaritatea românilor din Trasilvania cu miscarea lui Tudor Vladimirescu. A.Otetea. Editura Academiei Republicii Socialiste România. Bucuresti 1967.
         22. Iorga Nicolae. Istoria Românilor, vol.2.
         23. Iorgu Iordan. Toponimie Românească.
         24. Kerekes Migaly. Tarasalkodo. 1840 "Călătorie prin comitatul Zarandului".
         25. Login L. si C Ucrainin. Aspecte militare ale revolutiei din 1848/1849 din Transivania. Editura Militară. Bucutesti 1970.
         26. Lazăr Cornel. Cronica bisericii parohiale din Hălmagiu. Manuscris din anul 1907 (existent în arhiva fostului protopopiat ortodox din Hălmagiu).
         27. Mager Traian, Timpul Hălmagiului. Monografie. Cadrul istoric vo. I, II, III. Tiparul Tipografiei Diecezane din Arad. 1938.
         28. Mager Traian. Contributiile istoria unirii. Arad. Tipografia Diecezana. 1939.
         29. Modovan Silvestru. Zarandul si Muntii Apuseni ai Transilvaniei. Descriere. Sibiu. 1898.
         30. Negrea Camil. Legiuirele civile locale rămase în vigoare dupa extinderea legislatiei civile a vechiului regat. Sibiu. Universitate. 1944.
         31. Pascu Stefan. Voievodatul Transilvaniei. Vol. 1. Editura Dacia. Cluj 1971. Idem vol. II.
         32. Păcăteanu Vasile. Cartea de Aur, vol.
         33. Pârvan Vasile. Memoriale. Bucuresti. 1923.
         34. Panaitescu Petre. Introducere în istoria culturii românesti. Editura Stiintifica. Bucuresti. 1969.
         35. Pavel Constantin. Scoalele din Beius (1828-1928)
         36. Plopu Georgiu. Părti alese din dreptul privat ungar. vol.1 si 2. Bucuresti 1923.
         37. Pipidi D. M. Contributii la istoria veche a României. Editura Stiintifică. Bucuresti.1967.
         38. Prodan David. Răscoala lui Horea. vol.1 si 2. Editura Stiintifică si enciclopedică. Bucuresti. 1979. Idem Anuarul Institulului de Istorie Cluj IV/1961.
         39. Ioan Rusu Abrudeanu. Motii. Calvarul unui popor eroic, dar nedreptătit. Cartea Românească. Bucuresti.1928.
         40. Radu Ioan. Monografia gimnaziului din Brad.1920.
         41. Rosca Martin. Paleoliticul Ardealului. Extras din anuarul Institutului geologic al României, vol. XIV.
         42. Ranca Ioan si Valeriu Nitu. Avram Iancu. Editura Stiintică. Bucuresti.1974.
         43. Suciu Coriolan. Dictionar istoric al localitătilor din Transilvania. Vol.1. lit. A-N. Academia Republicii Populare Române. Bucuresti.
         44. Voileanu Matei. Să se facă lumină. Biserica românilor din Ardeal în veacul al XVIII-lea. Sibiu. 1926. Tiparul Tripografiei Arhidiecezane.
         45. Marky Sandor. Aradvarmegye es Arad szabad kirali varos tortenete. Arad. Vol.1/1892. Vo1.2/1895.
         46.Merejiu Vasile. Judetele din Ardeal si Mararnures si până în Banat. Institutul de Arte Grafice Ardealul. Cluj, 1929.

   PUBLICATII:

         01. Acta muzei Napocensis III 1966. Muzeul de istorie. Cluj.
         02. Anuarul institutului de istorie si arheologie. Cluj. XV/1972.
         03. Calendarul Justitiei pe anul 1932.
         04. Codul postal al localitătilor din R.S.R. Bucuresti.1974
         05. Etnografia si Folclorul Românesc. Bibliogfia Generală. Vol.1 1800-1891, Editura pentru literatură. 1968. Bucuresti.
         06. Familia. Oradea nr.38/1869.
         07. Ghidul "În jurul Muntilor Apuseni", Editură Meridiane. Bucuresti.
         08. Memorialistica revolutiei de la 1848 în Transilvania. Editura Dacia Cluj-Napoca 1988.
         09. CRISIA. Oradea. Vol. V/1975.
         10. Huniyadvarnegyw almanah. Deva 1911 ( Almanahul comitatului Hunedoara)
         11. Indicator al localitătilor din Republica Populară România. Editura de stat. Bucuresti. 1954.
         12. Istoria României. VoI. IV. Anul 1964. Editura Academiei R. P. R. Bucuresti.
         13. Monitorul Oficial nr. 220 din 1925 si nr 158/ 8 iulie 1932.
         14. Muzeul Judetean Arad. Arad 1974.
         15. Recensămăntul populatiei. Statistica recensământului populatiei din anul 1890 si 1910. Budapesta
         16. Statutele Societătii "VIITORUL" din Hălmagiu, publicate în Monitorul Oficial nr. 158/ 8 iulie 1932.
         17. Statutele Societătii Meseriasilor si a Comerciantilor "Avram Iancu" din Hălmagiu.
         18. TRANSILVANIA. Revistă. Anul 74, luna ianuarie nr.1/ 1943. Sibiu.
         19. Unirea Transilvaniei cu România. Bucuresti. 1972. Institutul de studii istorice si social politice de pe lânga C.C. al P.C.R. Editia II-a sub redactia lui Ion Popescu Puturi si Augustin Deac.
         20. Studii privind istoria Aradului. Editura politică 1980.
         21. Revista Muzeelor si Monumentelor. Nr. 2/ 1976.
         22. Revista nr. XVIII / 1993 a Muzeului de Istorie din Arad

   ZIARE:

         01. Foaie pentru minte, inimă si literatură nr. 23/27 iunie 1854.
         02. Telegraful Român. Anul XXV(1877) nr.68.
         03. Românul. Nr.4/13 noiembrie 1918. Arad
         04. Tribuna. Arad. nr. 232/14/27 decembrie 1909.
         05. Zărand (Brad). Anul XI nr.43/ 1913.

   ARHIVE:

         01. Arhiva Cooperativei de consum "Halmageana" din Halmagiu.
         02. Arhiva fostei judecătorii din Hălmagiu.
         03. Arhiva fostului protopopiat ortodox din Hălmagiu.
         04. Arhiva primăriei din Hălmagiu.
         05. Arhiva Scolii generale din Hălmagiu.
         06. Arhiva fostei Societătii "Avram Iancu" a meseriasilor si comerciantilor si a Societatii "Viitorul" din Halmagiu.
         07. Arhiva corului din Hălmagiu.
         08. Arhiva Statului din orasul Deva, fondul Comitatului Hunedoara.
         09. Arhiva"Muzeul Unirii" din Alba Iulia.
         10. Arhiva Cărtilor Funduare din Hălmagiu.
         11. Arhiva episcopiei Ortodoxe române din Arad.

   SURSE DE INFORMARE

         01. Bejan Petru, 58 ani, parohul bisericii ortodoxe
         02. Borza Petru, 81 ani, meserias
         03. Buta Maria, 68 ani, casnică
         04. Buta Nicolea, 82 ani, meserias în Hunedoara
         05. Duda Traian, 46 ani, medic veterinar
         06. Cătană Vichentie, 78 ani, învătător în pensie
         07. Cătană Giorgina, 63 ani, educatoare în pensie
         08. Cătană Aurel, 74 ani, agricultor
         09. Costina Alexandru, 89 ani, meserias în Brad
         10. Chis Virgil, 68 ani, functionar în pensie
         11. Dragos Ioan, 69 ani, agricultor
         12. Groza Ioan, 85 ani, agricultor
         13. Fofiu Iustin, 73 ani, preot în pensie
         14. Hantiu Gheorghe, 90 ani, meserias
         15. Hreanca Adalbert, 74 ani, farmacist
         16. Moldovan Ioan, 81 ani, notar cercual în pensie
         17. Moldovan Silviu, 76 ani, comerciant
         18. Motiu Ilie, 75 ani, franghier
         19. Motica Traian, 54 ani, profesor la scoala din Hălmagiu
         20. Muntoiu Ionică, 45 ani, crâsnicul bisericii ortodoxe Halmagiu
         21. Nicodin Ioan, medicul circumscriptiei Hălmagiu
         22. Neacsu Stefan, 70 ani, meserias
         23. Popescu Nicolae, 49 ani, inginer silvic
         24. Purlea Ioan, inginer silvic
         25. Paic Nicolae, 75 ani, functionar în pensie
         26. Sida Ioan, 76 ani, functionar judecătoresc în.pensie
         27. Sirban Gheorghe, 81 ani, meserias
         28. Suciu Alexandru, 75 ani, agricultor
         29. Tămas Iosif, 53 ani, profesor la scoala din Halmagiu
         30. Ungur Vasile, 74 ani, agricultor
         31. Ungur Emilia,71 ani, casnică.

   NOTE

         01. Cozma Pal, Zărand Varmegye Foldradjzi Statistikai, tortenti Leirasa, Koloszvar, 1847, pag.105
         02. Troienitele au fost lucrate (construite) la scoala de arte si meserii din Zlatna si au fost instalate în localitătile: Iosăsel, Hălmagiu, Ribita, Crisan, Mesteacăn, Criscior, Curechi, Mihăleni, Buces si Vălisoara.
         03. Revista Transilvania, nr. 1/1943. Cronica lui Ioan Moga intitulată "descrierea întâmplarilor de la începutul revolutiei din anul 1848 si 1849 în protopresbiteriatul Hălmagiului, pag. 49, 51
         04. Academia Română. Studii si documente privitoare la revolutia românilor din Transilvania în 1848/49. Documentele din Arhiva Statului Maghiar (Budapesta). Arhiva Kossuth 1848- 1849 publicată de Silviu Dragomir, vol. 3, tipografia Cartea Românească, Cluj. 1946. (Documentul nr. 75, pag 196 - 197).