Despre cei doi învãtãtori, Joldea Nicolae, tatãl si Joldea Eneea, fiul, avem putine informatii. Se stie doar cã Joldea Nicolae a fost pensionat în anul 1895 si cã locul lui a fost ocupat de fiul sãu Joldea Eneea, care si-a completat studiile teologice si din anul 1908 a renuntat la cariera de învãtãtor, servind permanent ca diacon ceremonial al bisericii ortodoxe din Hãlmagiu. A fost si director al filialei din Hãlmagiu a bãncii "Crisana" si a decedat în luna ianuarie 1938, în vârstã de 71 ani.

         1. MIHAI VIDU
         A fost una din figurile cele mai luminoase de învãtãtori ai scolii din Hãlmagiu, din ultimul deceniu al veacului al XIX-lea si primul sfert din veacul al XX-lea.
         Învãtãtorul Mihai Vidu a fost fiul cel mai mic al învãtãtorului Petru Vidu, din com. Mãnerãu jud. Arad. Dupã terminarea preparundiei din Arad (scoala de învãtãtori) a fost numit învãtãtor în com. Cuied jud. Arad, unde a functionat între anii 1887 - 1893, când a fost transferat la scoala din Hãlmagiu, fiind ales "cu totalitate de voturi" de cãtre sinodul parohial, din cei sapte candidati. Pentru o perioadã scurtã a functionat si în orasul Lugoj, primind atestatul de "dirijor de chor".
         În arhiva fostului protopopiat ortodox din Hãlmagiu, sub nr. 58/1916, se aflã, în original, atestatul cu urmãtorul cuprins:
         "ATESTATU". Prin care oficiul parohial din com.Cuied adevereste oficios cã Mihai Vidu a functionat la scoala confesionalã rornânã din Cuied ca învãtãtor supleant de la anul 1887 pânã inclusiv 1888, iar ca definitiv de la 1889 pâna la anul 1893, în care interval a dovedit purtare lãudabilã. Cuied la 16/29 iulie 1916. Terentie Micluta, cond. ofic. paroh. Stampila.
         Data sosirii ca învãtãtor la scoala tractualã din Hãlmagiu o gãsim scrisã chiar de mâna lui pe una din cãrtile bisericii ortodoxe din Hãlmagiu:

         "Din 1893 începând am functionat ca dascãl român conf. ort. rom. în oficiul Hãlmagiu la scoalele tractuale. Hãlmagiu 20 februarie 1907. Mihai Vidu dascãl sau dacã doriti vã zic învãtãtor". (Vezi NOTA 1)

         Tot de la acest învãtãtor ne-a mai rãmas urmãtoarea însemnare:

         "Acest Triodu s-a procurat pe spesele preotului Arsenie Circusiu care din anul 1850 pânã în anul 1899 a servit la altarul domnului, în com. Leasa, ca paroh, iar în Hãlmagiu ca capelan. De 1a anul 1899 din din cauza batrânetelor s-a retras din functiune. Câncd s-a procurat acest triod protopop al Hãlmagiului a fost Ioan Groza, învãtãtori în Hãlmagiu la I, II norma Mihai Vidu, la clasa III - IV Eneea Joldea si diacon, iar la clasele fetitelor Paraschiva Moldovan, fiica preotului sus pomenit. Capelan a devenit preotul din Sârbi Irimie Sirca. Am scris acestea în anul 1901 în luna martie stil v. 22. Mihai Vidu învãtãtor".

         Dupa informatiile scrise, ce le avem, rezultã cã acest învãtãtor preda mai mult în clasele I si II, adicã acolo unde munca era mai grea si numãrul elevilor este mai mare. Astfel dintr-un raport din 7/22 ianuarie 1918, luat în sedinta consiliului parohial din Hãlmagiu rezultã cã în clasele învãtãtorul Mihai Vidu erau înscrisi peste 100 de elevi, care frecventau scoala dimineata si dupã masa, si se cerea un învãtãtor supleant. (Vezi NOTA 2). Probabil cã în urma acestei interventii s-a numit învãtãtorul Ioan Mizes, în anul urmãtor la scoala din Hãlmagiu.
         Mihai Vidu a slujit scolii pânã la 1 ianuarie 1929, când a fost pensionat. Timp de 37 ani a fost figura cea mai reprezentativã a scolii din locatitate. Fostii lui elevi mai pãstreazã si aztãzi amintirea lectiilor si metoda "fiziomimicã", care consta în asocierea sunetului cu semnele caracteristice ale literelor, pentru imprimarea notiunilor, cât mai exact în mintea elevilor. (Vezi NOTA 3).
         Era foarte exigent si preda cu mult elan. Întrebuinta ca metodã de stimulare a elevilor, împãrtirea acestora în douã categorii, anume pe cei silitori îi aseza în ''bãncile de onoare", si pe cei lenesi îi aseza în "banca mãgãreascã". Se întelege cã era mare ofensã pentru scolarii care ajungeau în categoria a II-a si din acest motiv, se sileau cu totii, sã nu ajungã în banca cu prost nume.
         Pentru meritele sale deosebite a fost distins si avansat în functia de revizor scolar si decorat cu "Ordinul Coroana României" si cu "Rãsplata Muncii".
         A avut o pasiune deosebitã pentru muzicã, aceasta rãsfrângându-se si în viata lui publicã, instruind coruri bãrbãtesti si mixte.
         Mihai Vidu a decedat în 17 ianuarie 1946 si este înmormântat în cimitirul ortodox din Hãlmagiu. Iata si necrologul lui:

         "NECROLOG. Îndurerata familie anuntã rudelelor, prietenilor si cunoscutiilor, trecerea la cele vesnice a mult iubitului ei Mihai Vidu, învãtãtor pensionat, fost revizor scolar decorat cu "Ordinul Coroana României" în gradul de cavaler, cu "Rãsplata Muncii pentru Învãtãmânt". Decedat în ziua de 17 ianuarie 1946."

         Înhumarea rãmãsitelor pãmântesti va avea loc ziua de 19 ianuarie 1946 în cimitirul ortodox român din com. Hãlmagiu, jud. Arad.

         2. IOAN MIZES
         S-a nãscut în Hãlmagiu la 10 aprilie 1885 si a absolvit scoala normalã tractualã din aceastã localitate, apoi a urmat cursurile Institutului Pedagogic din Arad, iar prin diploma nr. 43/1908 a fost declarat învãtãtor. A fost învãtãtor în comunele Somosches, jud. Arad si Nevoies, jud. Hunedoara, pânã în anul 1918. În anul 1919 a fost numit învãtãtor la scoala primarã de sapte clase din Hãlmagiu, unde a activat pânã în anul 1943, când a fost pensionat.
         Pentru meritele sale în activitatea didacticã a fost decorat cu medalia "Prin Noi Însine", în anul 1931. A fost un bun învãtãtor, având o metodã atractivã de predarea lectiilor si s-a ocupat si cu educatia muzicalã a elevilor.

         3. TEAHA CORNELIA, nãscutã MOLDOVAN.
         A functionat ca învãtãtoare la clasele I - IV a fetelor de la scoala tractuala din Halmagiu, între anii 1901 - 1919.

         4. ADAM DRAGOS
         A fost ginerele învãtãtorului Mihai Vidu si a functionat ca învãtãtor în Hãlmagiu între anii 1908 - 1918, apoi a fost transferat în Arad. Aici si-a completat studiile si a fost numit profesor de matematicã la scoala normalã de învãtãtori. Despre el se stie cã a fost un învãtãtor sever, foarte exigent si autoritar.
         Vãd. Buta Maria, în vârstã de 67 ani, povesteste urmãtoarea întâmplare în legãturã cu acest învãtãtor:

         "Prin anul 1912, venind de la scoala de stat, cu mai multi copii, am trecut pe lângã învãtãtorul Dragos Adam, care era în fata scolii confesionale, si nesalutându-l, acesta si-a scos pãlãria în fata noastrã spunându-ne: Bunã ziua. Mâncevã rusinea. Asa învãtati voi la scoala aceea?".
         "Noi am plecat rusinati si dupa aceea de câte ori îl vedeam îl salutam de departe, fiindu-ne rusine de el."

         5. CÃTANÃ VICHENTIE
         Un demn urmas al învãtãtorului Mihai Vidu a fost si Cãtana Vichentie. Nãscut în Hãlmagiu, la 19 februarie 1899, a urmat scoala normalã din localitate, având ca învãtãtori pe Dragos Adam si pe Mihai Vidu.
         Dupã absolvirea a cinci clase a urmat cursurile gimnaziului din Brad si dupã absolvirea celor patru clase, s-a înscris la scoala Pedagogicã din Arad, pe care a terminat-o în anul 1923. A functionat, din anul 1923 si pânã în 1960, ca învãtãtor la scoala primarã, cu sapte clase din Hãlmagiu, fiind directorul ei între anii 1927 - 1952. Pentru meritele sale deosebite a fost numit inspector scolar în anii 1929 - 1930 apoi între anii 1936 - 1938 si 1941 - 1945.
         A urmat cursurile pentru organele de control, în vara anului 1930 la Universitatea din Cluj si la Universitatea Popularã "Nicolae Iorga", la Vãlenii de Munte, în anul 1931.
         A participat ca delegat al românilor din jurul Hãlmagiului, la actul Unirii Transilvaniei cu România la Alba lulia, la 1 decembrie 1918 alãturi de alti sapte delegati.
         În urma examenelor si a inspectiilor speciale a obtinut titlul de învãtãtor gradul I în anul 1936, apoi gradul superior si gradatia de merit în anul 1946. A instruit 36 serii de elevi, iar din anul 1960 este pensionat.

         7. POPOVICI LUCRETIA, nascutã PETRISOR
         Contemporanã cu Cãtana Vichentie, învãtãtoarea Popovici Lucretia s-a nãscut în anul 1898 în satul Ocisor jud. Hunedoara. Dupã ce a urmat scoala primarã în com. Baia de Cris si Scoala de menaj din Brasov, a frecventat "Scoala Civilã" din Arad si Scoala Normalã, tot de aici obtinând diploma de învãtãtoare în anul 1923.
         Între anii 1923 - 1927 a functionat ca învãtãtoare în satul Ionesti jud. Arad, apoi în com. Almas jud. Arad, iar din anul 1929 si pânã în 1947 a functionat la scoala primarã din Hãlmagiu, fiind apoi pensionatã.
         A obtinut gradul de definitivat si gradul II si a avut o preocupare deosebita pentru pregatirea programelor artistice în scoalã si a îndeletnicirilor practice pentru fete.

         7. POPOVICI ADRIAN
         Nãscut în anul 1901 în com. Banesti jud. Arad din parinti învatatori. A urmnat scoala primara din satul natal, apoi gimnaziul în Brad, cursurile de calificare pentru învãtãtor în Pitesti, apoi a obtinut diploma de învãtãtor.
         A fost sotul învãtãtoarei Popovici Lucretia si a servit ca învãtãtor în com. Bãnesti pânã în anul 1938 când a fost transferat la scoala din Hãlmagiu la care a functionat pânã în anul 1944, când a decedat.
         S-a ocupat cu instruirea tineretului în spiritul atasamentului fatã de tarã si a cultivat deprinderile practice.

         8. TURUC OCTAVIAN
         S-a nãscut în Hãlmagiu în anul 1911 din pãrinti mici functionari. A urmat scoala primarã în Hãlmagiu, absolvind cinci clase, apoi s-a înscris la scoala normalã de învãtãtori din Arad, pe care a absolvit-o în anul 1930.
         A functionat ca învatãtor în satele: Poenari, Olari si Lazuri (unde a construit si o scoalã) apoi în comuna Vârfuri, jud. Arad între anii 1939 - 1945 fiind si directorul acestei scoli.
         Din anul 1945 a fost numit învãtãtor la scoala primarã din Hãlmagiu.
         A functionat si ca subrevizor pânã în anul 1949, când a fost numit inspector scolar, iar între anii 1950 -1952 a functionat ca sef al sectiei de învãtãmânt din fostul raion Gurahont. În fine, din anul 1952 si pânã în anul 1969 a îndeplinit din nou functia de director al scolii de opt ani din Hãlmagiu.
         Pentru meritele sale deosebite pe tãrâm scolar si obstesc, a fost decorat în anul 1951, cu "Ordinul Muncii clasa III-a" si a participat ca delegat la Congresul pe tarã al învãtãtorilor, în anul 1952. A îndeplinit si functia onorificã de deputat si vicepresedinte al Sfatului Popular al com. Hãlmagiu, precum si functia de director al Cãminului Cultural din localitate.

         9. GLIGOR ELEONORA
         Licentiata a Facultãtii de stiinte naturale si Geografice a universitãtii din Cluj, a fost prima profesoarã si directoare a fostului "gimnaz unic" din Hãlmagiu, înfiiintat în anul 1947.
         A fost transferatã la scoala din Vârfuri si la cea din Siria, jud. Arad, unde s-a pensionat.

         10. MOTICA TRAIAN
         S-a nãscut în anul 1914 în satul Lestioara - Hãlmagiu din pãrinti tãrani. A rãmas orfan de tatã din primul rãzboi mondial. Dupã absolvirea scolii primare din Hãlmagiu în anul 1929, se înscrie la scoala normalã de învãtãtori din Arad, pe care o absolvã în anul 1936, obtinând diploma de învãtãtor, în sesiunea iunie 1936 tinutã la Timisoara.
         A functionat ca învãtãtor în satele: Sârbi, Vârfuri, Avram Iancu, Voivodeni, Nadas si Tisa, dar din anul 1943 a fost numit învãtãtor la scoala din Hãlmagiu unde a functionat pânã la deces.
         A urmat cursul de calificare pentru profesori, la Institutul de Perfectionarea Cadrelor Didactice din Cluj, obtinând diploma de profesor pentru limba românã si istorie. S-a ocupat si de educarea muzicalã a elevilor, dirijând corul scolii si predând lectii de muzicã.

         11. TAMAS IOSIF
         Alãturi de colegul sãu Motica Traian, a facut parte din generatia de profesori ai scolii din localitate.
         S-a nãscut la 11 august 1915 din pãrinti meseriasi.
         Dupã absolvirea scolii primare din Hãlmagiu, a urmat cursurile scolii normale de învãtãtori din Craiova, unde a fost bursier si pe care a terminat-o în anul 1937, obtinând înalta distinctie a "Coroanei cu Lauri". A fost numit învãtãtor în orasul Turnu Severin, apoi în localitãtiile Apateu, Caporal Alexe, Mãgulicea si Bãnesti, jud. Arad. Atras fiind de dorinta de a rãspândi lumina stiintei copiilor din locul natal, din anul 1945 a fost numit învãtãtor la scoala din Hãlmagiu.
          S-a angajat din propria initiativã sã predea lectii de limba francezã, matematici si fizico - chimice, la gimnaziul unic din localitate, apoi a urmat cursurile de calificare pentru profesori de ciclul doi la institutul de perfectionarea cadrelor didactice din Cluj, specialitatea matematicã si fizicã. Pentru munca depusã în scoalã si pentru rezultatele obtinute, a fost evidentiat în mai multe rânduri si a primit titlul de "Învãtãtor Emerit".
         Pe teren social, cultural a activat ca deputat si vicepresedinte al Consiliuiui Popular al com. Hãlmagiu, bibliotecar voluntar si responsabil al brigãziilor stintifice.
         S-a straduit sã descopere cât mai multe elemente valoroase pe care le-a sprijinit si le a îndemnat spre scoli superioare si a dus o permanentã muncã de culturalizare a satelor din jurul Hãlmagiului.

         12. ELENA GIURGIU
         A fãcut parte dintre învãtãtorii fruntasi ai scolii din localitate, s-a nãscut in Hãlmagiu la 17 mai 1909 si dupã absolvirea scolii primare din localitate s-a înscris la scoala normalã de învãtãtori din Arad pe care a absolvit-o în anul 1926, obtinând diploma de învãtãtoare.
         A functionat ca învãtãtoare în satele Ionesti si Tãrmure, jud. Arad pânã în anul 1948, când a fost transferatã la Scoala din Hãlmagiu.
         Pentru destoinicia sa, a obtinut gradul II în anul 1936 si gradul I în anul 1942, apoi o gradatie de merit în anul 1946 si în fine gradul superior. Din anul 1966 a fost pensionatã.

         13. IOV MARIA nãscutã TÎRCUS
         S-a nãscut în Hãlmagiu la 26 ianuarie 1913 din pãrinti tãrani. Dupã terminarea celor sase clase primare la scoala din localitate, având ca învãtãtor pe Teaha Cornelia, Mihai Vidu, si Mizes Ioan, a continuat studiile la scoala normalã de învãtãtori din Cluj, obtinând diploma de învãtãtoare.
         A functionat în comunele: Vârfuri, Luncsoara, Taut, Firiteaz si Aldesti, jud. Arad, pânã în anul 1951 când a fost transferatã la scoala din Hãlmagiu.
         A functionat pânã la 1 septembrie 1968, fiind pensionatã dupã o muncã de 35 ani.

         Printre cadrele didactice ale scolii din Hãlmagiu la loc de cinste s-au situat si poetul STEFAN AUGUSTIN DOINAS apoi Serb Ana Nicula Tatiana, cas. Parscuta, sotii Balta Ioan si Balta Sonia, Hortenzia Dãrãu, cãs. Dragos, prof. Fãrcas Constantin si Podariu Stela, etc.
         În fine, dintre cadrele didactice s-au remarcat: sotii Ungur Mircea si Ungur Florica, Maria Tîrcus, Dragos Iuliana, Doru Cleopatra, prof. Tonta Alexandru, etc.

         "Scoalele, desi se proiecteazã de vreo câteva ori cã în care si la câte comunitãti sã fie câte un învãtãtor si la câtã platã sã aibã, nu vreau sã se realizeze si astãzi în tot cercul nu avem decât în Hãlmagiu un învãtãtor venit de la Arad, care apoi stie bine cânta si a învãta az buchiile, fiindcã precum spune dumnealui sau si altii dupã legea sârbo - pravoslavnicã de acolo sunt mai bune az buchiile decât stramosestile: a b c si celelalte."
         "Nainte de 1848 cu vreo câtiva ani se strânsese de pe sate câteva mii, pe lângã care mai obligându-se si comunitãtile, cum cã vor da pe tot anul o sumã anumitã, s-a fost fundat douã scoli în orasele Brad si Hãlmagiu cu câte doi învãtãtori, unul de maghiar si unul de român, dintre care cel de maghiar cãpãta 500 iar cel de român numai 400 florinti v.a."
         "Acesti bani fiind dati pe la nobli, cam asa de 1a 1848 nu se mai stie de capãtul lor. Ce bine ar face D.D. Pcotopop de aici ca instructor acelor scoli dacã ar face ceva pasi ca sã se adune banii aceia din care fiindcã poporul ar jertfi foarte bucuros pentru scoli, s-ar putea realiza douã scoli triviale în cele doua orãsele"……........

         Tot în Gazeta Transilvaniei aflãm un alt articol cu urmãtorul continut: "Baia de Cris. Precum vãzurãrni în comunitãtile Râsculita, sub cercul Bãii de Cris si în Hãlmagiu subcercu de acest nume, în 30 si 31 iulie a.c. sub prezidiul localnicului D.P.M. (domnul Petru Moldovan n.n.) s-au tinut examenele de varã pentru semestrul al II-lea a.c. întru care învãtãceii si fetitele umblãtoare la scoalã fãrã osebire de confesiune cu numãrul. În relatine cu numãrul învãtãceilor din semestrul I foarte înmicsorat 140. Sub sârguitorii conductori si învãtãtori Moise B.I. Bora si I Varga au arãtat o învederatã naimtare si un mare sporiu în învãtãturile lor de deosebite obiecte spre învãtare propuse: atât cât au fost de nespusã bucurie si mirare pãrintilor, cari au fost de fatã la examen, cum ai lor copii înainte cu 7,8 luni de zile nu aveau nici o cunostintã a literelor si solvelor, precum si a altor învãtãturi, iar acum deodatã în limba românã, germanã, maghiarã si latinã cetind, scriind, recitând de rost Catehismul, istoria biblicã si naturalã, istoria Românilor, agricultura, geografia, s.al. Care faptã se desteaptã în parinti mare însufletire de a sustine si mai departe aceste scoli populare. Aceste scoli fiind iarãsi sustinute din nou prin cheltuielile locuitorilor dimprejur cãci oare când Comitatul Zarandului pentru douã scoli în Brad si douã în Hãlmagiu au avut un fond stabil scolastic care pote cã se va fi luat la rãspundere si întrebare unde stã capitalul zistului fond alocat?. Pânã ce vom dobândi ceva mai favoritor avem speranta cea mai bunã cum cã poporul vãzând înaintare si sporiul fiilor sãi fãcut întru învãtãturi, se va îngriji si pe viitor de sustinerea acestei scoli. Numai pe lângã aceea cum cã acum avem învãtãtori buni sã nu lipseascã nici de aici încolo în trebile scoalelor intervenirea si inspectiunea oficialilor cercurilor si a subcercurilor, care pânã acuma au stat cu toatã energia întru îmbunãtãtirea stãrii scoalelor si carii acurna se par a ne pãrãsi. Socotind cum cã având jurisdictiunea episcopeascã arãdanã a veghia în trebile religiunei si treaba scolilor ar fi trecut cu totul sub directiunea diecezei arãdane. -

         "Noi însã îi rugãm sã ne stea întrajutoriu si de ici înainte ca pânã acum si ca fãrã temere si cu energia de pânã acum lucru care l-au început prea bine întru emolumentul educatiunei tinerimei scolastice sã nu înceteze de a-l continua. N.P." (Vezi NOTA 4)

         Pe acea vreme, tinutul Hãlmagiului era parte constituantã din comitatul Zarandului, cu sediul în Baia de Cris. Politiceste apartinea de Transilvania propriu zisã, dar din punct de vedere al Organizatiei bisericesti el fãcea parte din dieceza Aradului.
         În districtul Hãlmagiului a fost numit inspector scolar protopopul otodox român PETRU MOLDOVAN. Din rapoartele si corespondenta acestuia putem reconstitui începuturile scolii din acest loc, în epoca absolutistã (1850-1860).
         Astfel, pentru anul scolar 1850-1851, datele informative se reduc la un singur document intitulat: "PROSPECT TABELARIU a stãrii scoalelor românesti din partea mãrturisirilor dreptei credinte a bisericii rãsãritene, în tara coronalã Transilvania, districtul Alba Iulia, dieceza Aradului, cercu Politicu Baia de Cris si protopresbiteratul Hãlmagiului, aflãtoare pentru anu 1852/1853/"
         Acest prospect este semnat de protopopul Petru Moldovan, învãtãtorul Ioane Varga din Hãlmagiu si Giorgiu Voina din Risculita, si a fost trimis episcopului din Arad, pentru a fi înaintat locotenentei cezaro - regale din Oradea Mare.
         Pentru anul scolar 1852 avem un material informativ mai bogat, anume raportul protopopului despre examenele întâiului semestru, la care se anexeazã rapoartele speciale ale învãtãtorilor din Hãlmagiu si Aciua (azi vram Iancu). Din acest document rezultã cã au functionat în districtul Hãlmagiului trei scoli, anume:
         1.În Hãlmagiu "curs de cinci luni" cu învãtãtorul Ioane Varga, acesta instruind 106 elevi.
         2.În Hãlmagiu "cursul al doilea" de la "scoala trivialã" a învãtãtorului Baziliu Moise, având 31 de elevi.
         3.Scoala românã din Aciua, cu învãtãtorul Constantin Popovici, având 48 de elevi.

         Din raportul, pe care-l înainteazã presbiterul Petru Moldovan cãtre episcopul din Arad, în anul scolar 1859/1860, vedem starea jalnicã în care se aflau învãtãtorii în acel an.
         Iatã cuprinsul acestui document:

         "Mãria Ta Înalt Prea Sfintite Domnule Episcop"
         " precum în anul trecut 1858/9, asa si în acest an am fãcut cuviincioasa aratãre catre onorata c.r. Pretura din Hãlmagiu pentru plãtile învãtãtorilor, ca sã le capete regulat la lunã sau la trei luni. Ba si rugare cãtre domnul c.r. Pretoriu prin cuvânt si nu de putine ori am fãcut, la care am avut amânare cãci nu sânt bani adunati si alte ori n-a rãspuns Domnul c.r. Actuariu, cãruia este încredintatã perceptia pentru banii învãtãtoricesti au poruncit la birae sã adune bani, însã nu pot ai aduna.
         Asa în anul trecut, învãtãtorii dupã augariile lor umblau de la o cantelarie la alta, adevãr zic: flãmânzi, despoieti unii de vestminte si de alte lipse, încãt au fost siliti cuvintele reînduite a le vinde cu o scãdere neîngãduitã în sumã, numai ca sã se ajutore amîrâtii de învãtãtori. Adevãr zic: sun t învãtãtori asa de n-au primit salarele deplin încã nici în anul 1858/59. Din acest an 1859/60 au primit numai parte din salariu a patrarului I si nici pe acesta nu deplin adicã învãtãtorul Ioan Baican din clasa I din Hãlmagiu, mãcar este trecut acum si al doilea pãtrariu anual precum sunt lunile Ianuarie, Februarie si Martie, Octombrie, Noiembrie si Decembrie si alti învãtãtori, adevãr zic: n-au primit nici ca stât".
         "Cãtre onorata c.r. Preturã am arãtat cã asa renduialã precum salariile se plãtesc cine va sã fie învãtãtor aici? Precum cvartirile care individ s-ar afla da casã si destept a cuprinde pe la noi posturile învãtãtoresti? Si de ar fi cât de buni învãtãtori, cum vor rãspunde cerintei lor în educatie, când pãrintii ce mai sunt în avere încã nu se îndatoresc a duce pe bãietii si bãietele lor la scoalã si sunt lãsati învãtãtorii fãrã a le plãti regulat, scoala fãrã cuviicioasele scule în ele, ci numai de rusine se vãd, asemenea lãsati si pãrãsiti cu bãietii si bãietele dupã voia lor. În privinta scoalelor cu sustinerea ti a învãtãtorilor cât de frumoase ordinãciuni sunt date de la înaltele locuri si pe la noi si pentru noi pãrintii si fii ca pentru toate si întru toate sã se tinã cuviinciosul rând ordinat, carele mai lipseste. Numai ce-i adevãrat am scris, cugetãri asupra-mi cã nu din rãutate, nu.”
         "Pentru care umilitã dorintã îmi tin a se asterne si totodatã rugându-mã: dacã sunt învãtãtori stationati, pre aceia regulat sã-i plãteascã ca si ei sã-si poatã face dorinta în locurile unde sunt".
         "Pentru scoala luate case pe arendã sunt, pânã a se face altele sã se facã trebuincioasele scule scolare. Pãrintii ce sunt în stare mai bunã sã-i îndatoreze pe fii si fiicele lor a-i trimite sã învete. Acestea cãtre locurile mai înalte a se asterne, de unde diregatorii poltice sa i se strângã a plini cele de plinit pentru ca altcum scoalele vor apune."
         "Ca si mai departe, asteptând îndurata rânduialã si pãnâ atunci cu sãrutarea Sfintelor mâini rãmân Mãrie Tale Înalt Preasfintite Domnule Episcop, umilit serv."
         "Petru Moldovan protopresbiterul Hãlmagiului". (Biserica si scoala, anul LIII nr. 15/7 aprilie.)

         În alt raport, adresat consiteriului din Arad, la 5 septembrie 1860, se arata ca:

         "Învãtatorii stationati si oamenii care au dat pentru scoalã subciumând cun pierderea timpului si al lucrurilor lor, ceia dupã angasiile anuale si acestia dupã arenda, vãietându-se cãtre On.c.r. Preturã de nenumãrate ori si mângãiere nu mai capãtã. Apoi cum nu vor fi nãcãjiti surumanii, când n-au cele de trebuintã si cã îi poartã ca pe niste netrebnici. Da adevãr asa este: Nicolae Rob înv. cl. II Hãlmagiu din salariul anual 1859/60 nici un ban a scos. Ioan Bãican înv.cl.I din Hãlmagiu din salariul anual a primit pre întâiul pãtrar, iar pe al doilea pãtrâr cvita si-a vândut-o negutãtorului din loc Kadar. Aceasta cu vointa si întelegerea On.c.r. pretore a plãtito si de milã, pentru cã învãtãtoriul era despuiat de vestiminte si mare lipsa avea si de nutrmânt." (Biserica si scoala, anul LIII nr. 15/7 aprilie.)

         În atari situatii, nu-i de mirare cã în raportul din 20 Noiembrie 1861, al protopresbiterului Petru Moldovan, cãtre consitoriul din Arad se aratã cã învãtãtorul Nicolae Robu din Hãlmagiu si învãtãtorul Ioan Vujdea din Aciua (Avram Iancu) "s-au fãcut notari", iar din rezolutia pusã de consistoriu pe acest raport, rezultã cã Ioan Costina este numit învãtãtor definitiv în Hãlmagiu.
         Acesta fiind si cântãret bisericesc a fãcut diverse însemnãri pe filele unor cãrti bisericesti, o însemnare referindu-se la serbarea din 3 Mai 1861, arãtând cã:

         "În anul 1861 maiu în 3 sau slujit în sfânta bisericã a orasului Hâlmagiu multumirea pentru ca în a. 848 în 3/15 maiu sau sters iobãgia si pentru aceia sau tinut slujba cu teremonie carã dupã sãvârsireâ sfintei liturgi am iesit adicã preotimea, învãtãtorii cu scolari, mai multi orãseni si domni la padure la Naiu. Scrisam spre aducere aminte. Hãlmagiu 3/15 maiu 1861. Ioan Costina m.p. învãtãtor. " (Însemnarea se afla pe cartea APOSTOL, proprietatea bisericii ortodoxe din Halmagiu.)

         Ioan Costina a decedat în anut 1901 si este înmormântat în cimitirul ortodox din Hãlmagiu.
         Singura informatie ce o avem despre înfãtisarea lui fizicã este aceea descrisã de pensionarul Ioan Sida (în vârstã de 76 ani) care ne relateazã cã îsi aduce aminte cã în ultimii ani ai vietii, Ioan Costina tinea prãvãlie în casa proprietatea familiei Putici, cã avea mustãti si barbã mare, albã si îi tremurau mâinile când mãsura sarea si petrolul.

         Aruncând o privire de ansamblu asupra epocii absolutiste (1850-1860) putem trage concluzia cã acum, dupã încetarea iobãgiei, s-a deschis era unei relative libertãti nationale si economice, punându-se bazele scolilor, iar prin deschiderea acestora, se tatona terenul pentru o organizare din ce în ce mai descentralizata.
         În ceea ce priveste scoala, domina o instabilitate a personalului didactic si aceasta din cauza grelelor conditii de salarizare si stãrii mizerabile a localurilor în care functionau scolile.
         Pregãtirea învãtãtorilor era diferitã.
         La scolile din Hãlmagiu gãsim învãtãtori cu studii teologice sau cu preparandia.
         Ioan Varga a absolvit "sintaxa" si "clerica" din Arad si cunostea si limba maghiara, germana si latina, iar Baziliu Moise a fost gimnazist si absolvent al Pedagogiei din orasul Arad.
         Ioan Bãican era absolvent al "poeziei" si al Institutului Clerical din Arad si a terminat, în trei ani, teologia, vorbea româneste, ungureste, cunoscând multumitor limba germanã si cea latinã.
         Pe acea vreme, liceul se împãrtea în patru grupe de studii: clasele I si II se numeau "gramatica", clasele III si IV se numeau "sintaxã", clasele V si VI se numeau "poezie", iar clasele VII si VIII se numeau "filozofie".
         Gratian Pop avea la baza pregãtirii sale intelectuale "filozofia" si testimoniul de maturitate, iar Dimitrie Teala avea studii teologice, în timp ce Ioan Costina avea numai scoala elementarã si Preparandia, iar Dimitrie Eli era "absolut teolog si pedagog si absolut cleric", în institutele din Arad.
         În aceastã epocã tot mai multi tineri cercetau institutele de învãtãmânt din Arad: Preparandia deschisã în anul 1812, si Teologia, deschisã în anul 1812. De acum înainte, viitorii preoti si învãtãtori din pãrtile Hãlmagiului au drept studii începãtoare "norma" din Hãlmagiu, apoi îsi vor desãvârsi pregãtirea intelectualã la Preparandie sau la Clericã, sau chiar la ambele institute.
         Scolile, în aceastã epocã, erau sustinute de comunele pelitice, Biraiele, adicã primarii încasau banii de la locuitori si se interesau de procurarea lemnelor pentru încãlzitul scolii. Banii se administrau de cãtre ''C.R. Acutariu" din Hãlmagiu si de aici se plãteau salariile învãtãtorilor, cu mari întârzieri, dupã cum am vãzut mai înainte.
         Scoala din Hãlmagiu, "norma", era cosideratã drept punte de trecere spre Preparandie si Teologie, aceasta fiind conceptia dominantã în acel timp când accesul romanilor spre învãtaturi mai înalte era foarte greu.

         În anul scolar 1945/1946 la "gimnaziul unic" au fost urmãtoarele cadre didactice: GLIGOR ELEONORA, directoare si profesoarã de geografie, stiinte naturale, limba românã si lucru manual, TAMAS IOSIV, profesor de matematici, limba francezã, lucru manual (bãieti) si educatie cetãtenascã, BOGDAN STEFAN, prof. de muzicã si ansamblu coral, dr. RISCUTA ANTON, prof. de igienã, GIURGIU ELENA, prof. de istorie, desen si caligrafie.
         La scoala primarã au functionat Cãtana Vichentie, învãtãtor, Popovici Lucretia. Tãmas Iosif si Motica Traian, învãtãtori.

         ÎN ANUL SCOLAR 1949/1950:
         - Cãtana Vichente, director si învãtãtor la cl. I si II si la educatia fizicã a claselor VI si VII.
         - Doru Cleopatra, prof. la limba rusã si geografie.
         - Motica Traian, prof. de istorie, geografie, constitutie, desen si muzicã.
         - Tãmas Iosif, prof. de matematici.
         - Farcas Constantin, prof. de fizicã, chimie, stiinte naturale si educatie fizica.

         ÎN ANUL SCOLAR 1954/1955:
         - Turuc Octavian, director si profesor de constiutie si conducãtorul cercului de "mâini îndemânatice".
         - Ciupuligã Dumitru, prof. de limba românã.
         - Motica Traian, prof. de istorie si cerc muzical
         - Doru Cleopatra, prof. de limba rusã.
         - Dãrãu Hortenzia, prof. de matematici si istorie.
         - Tãmas Iosif, prof. de matematici.
         - Iov Maria, învãtãtoare si prof. la geografie si stiinte naturale.
         - Iov Simion, învãtãtor.
         - Balta Valeria, învãtãtoare si prof. de educatie fizicã.
         - Târcus Maria, învãtãtoare.
         - Neacsu Lenuta, învãtãtoare si prof. de educatie fizica.
         - Cãtanã Vichentie, învãtãtor.
         - Giurgiu Elena, învãtãtoare.

         ÎN ANUL SCOLAR 1967/1968:
         - Director: Turuc Octavian.
         - Secretar: Turuc Iuliana.
         - Profesori: Balta Sonia, Doru Cleopatra, Chiricã Virginia, Iov Maria; Mihu Ileana, Motica Traian, Neacsu Elena, Tãmas Iosif, Tonta Alexandru, Ungur Florica si Ungur Mircea.
         - Învãtãtori: Dragos Iulia si Târcus Maria.
         - Educatoare: Roman Silvia.
         - Pedagog: Roman Elena.

         Câteva date în legãturã cu numarul elevilor scolii din Halmagiu:

Anii scolari	cl. I si IV	cl. V - VII sau VII	Total
1945 / 1946	69	50	119
1949 / 1950	47	107	154
1954 / 1955	52	129	181
1959 / 1960	57	183	240
1966 / 1967	46	289	338