Istoricul
scolii
PROFESORI si
INVATATORI
localurile
scolii
gradinita
scoala astazi
activitati

PROFESORII SI INVATATORII SCOLII DIN HALMAGIU
         Biografii de învătători si profesori

         Despre cei doi învătători, Joldea Nicolae, tatăl si Joldea Eneea, fiul, avem putine informatii. Se stie doar că Joldea Nicolae a fost pensionat în anul 1895 si că locul lui a fost ocupat de fiul său Joldea Eneea, care si-a completat studiile teologice si din anul 1908 a renuntat la cariera de învătător, servind permanent ca diacon ceremonial al bisericii ortodoxe din Hălmagiu. A fost si director al filialei din Hălmagiu a băncii "Crisana" si a decedat în luna ianuarie 1938, în vârstă de 71 ani.

         1. MIHAI VIDU
         A fost una din figurile cele mai luminoase de învătători ai scolii din Hălmagiu, din ultimul deceniu al veacului al XIX-lea si primul sfert din veacul al XX-lea.
         Învătătorul Mihai Vidu a fost fiul cel mai mic al învătătorului Petru Vidu, din com. Mănerău jud. Arad. După terminarea preparundiei din Arad (scoala de învătători) a fost numit învătător în com. Cuied jud. Arad, unde a functionat între anii 1887 - 1893, când a fost transferat la scoala din Hălmagiu, fiind ales "cu totalitate de voturi" de către sinodul parohial, din cei sapte candidati. Pentru o perioadă scurtă a functionat si în orasul Lugoj, primind atestatul de "dirijor de chor".
         În arhiva fostului protopopiat ortodox din Hălmagiu, sub nr. 58/1916, se află, în original, atestatul cu următorul cuprins:
         "ATESTATU". Prin care oficiul parohial din com.Cuied adevereste oficios că Mihai Vidu a functionat la scoala confesională rornână din Cuied ca învătător supleant de la anul 1887 până inclusiv 1888, iar ca definitiv de la 1889 pâna la anul 1893, în care interval a dovedit purtare lăudabilă. Cuied la 16/29 iulie 1916. Terentie Micluta, cond. ofic. paroh. Stampila.
         Data sosirii ca învătător la scoala tractuală din Hălmagiu o găsim scrisă chiar de mâna lui pe una din cărtile bisericii ortodoxe din Hălmagiu:

         "Din 1893 începând am functionat ca dascăl român conf. ort. rom. în oficiul Hălmagiu la scoalele tractuale. Hălmagiu 20 februarie 1907. Mihai Vidu dascăl sau dacă doriti vă zic învătător". (Vezi NOTA 1)

         Tot de la acest învătător ne-a mai rămas următoarea însemnare:

         "Acest Triodu s-a procurat pe spesele preotului Arsenie Circusiu care din anul 1850 până în anul 1899 a servit la altarul domnului, în com. Leasa, ca paroh, iar în Hălmagiu ca capelan. De 1a anul 1899 din din cauza batrânetelor s-a retras din functiune. Câncd s-a procurat acest triod protopop al Hălmagiului a fost Ioan Groza, învătători în Hălmagiu la I, II norma Mihai Vidu, la clasa III - IV Eneea Joldea si diacon, iar la clasele fetitelor Paraschiva Moldovan, fiica preotului sus pomenit. Capelan a devenit preotul din Sârbi Irimie Sirca. Am scris acestea în anul 1901 în luna martie stil v. 22. Mihai Vidu învătător".

         Dupa informatiile scrise, ce le avem, rezultă că acest învătător preda mai mult în clasele I si II, adică acolo unde munca era mai grea si numărul elevilor este mai mare. Astfel dintr-un raport din 7/22 ianuarie 1918, luat în sedinta consiliului parohial din Hălmagiu rezultă că în clasele învătătorul Mihai Vidu erau înscrisi peste 100 de elevi, care frecventau scoala dimineata si după masa, si se cerea un învătător supleant. (Vezi NOTA 2). Probabil că în urma acestei interventii s-a numit învătătorul Ioan Mizes, în anul următor la scoala din Hălmagiu.
         Mihai Vidu a slujit scolii până la 1 ianuarie 1929, când a fost pensionat. Timp de 37 ani a fost figura cea mai reprezentativă a scolii din locatitate. Fostii lui elevi mai păstrează si aztăzi amintirea lectiilor si metoda "fiziomimică", care consta în asocierea sunetului cu semnele caracteristice ale literelor, pentru imprimarea notiunilor, cât mai exact în mintea elevilor. (Vezi NOTA 3).
         Era foarte exigent si preda cu mult elan. Întrebuinta ca metodă de stimulare a elevilor, împărtirea acestora în două categorii, anume pe cei silitori îi aseza în ''băncile de onoare", si pe cei lenesi îi aseza în "banca măgărească". Se întelege că era mare ofensă pentru scolarii care ajungeau în categoria a II-a si din acest motiv, se sileau cu totii, să nu ajungă în banca cu prost nume.
         Pentru meritele sale deosebite a fost distins si avansat în functia de revizor scolar si decorat cu "Ordinul Coroana României" si cu "Răsplata Muncii".
         A avut o pasiune deosebită pentru muzică, aceasta răsfrângându-se si în viata lui publică, instruind coruri bărbătesti si mixte.
         Mihai Vidu a decedat în 17 ianuarie 1946 si este înmormântat în cimitirul ortodox din Hălmagiu. Iata si necrologul lui:

         "NECROLOG. Îndurerata familie anuntă rudelelor, prietenilor si cunoscutiilor, trecerea la cele vesnice a mult iubitului ei Mihai Vidu, învătător pensionat, fost revizor scolar decorat cu "Ordinul Coroana României" în gradul de cavaler, cu "Răsplata Muncii pentru Învătământ". Decedat în ziua de 17 ianuarie 1946."

         Înhumarea rămăsitelor pământesti va avea loc ziua de 19 ianuarie 1946 în cimitirul ortodox român din com. Hălmagiu, jud. Arad.

         2. IOAN MIZES
         S-a născut în Hălmagiu la 10 aprilie 1885 si a absolvit scoala normală tractuală din această localitate, apoi a urmat cursurile Institutului Pedagogic din Arad, iar prin diploma nr. 43/1908 a fost declarat învătător. A fost învătător în comunele Somosches, jud. Arad si Nevoies, jud. Hunedoara, până în anul 1918. În anul 1919 a fost numit învătător la scoala primară de sapte clase din Hălmagiu, unde a activat până în anul 1943, când a fost pensionat.
         Pentru meritele sale în activitatea didactică a fost decorat cu medalia "Prin Noi Însine", în anul 1931. A fost un bun învătător, având o metodă atractivă de predarea lectiilor si s-a ocupat si cu educatia muzicală a elevilor.

         3. TEAHA CORNELIA, născută MOLDOVAN.
         A functionat ca învătătoare la clasele I - IV a fetelor de la scoala tractuala din Halmagiu, între anii 1901 - 1919.

         4. ADAM DRAGOS
         A fost ginerele învătătorului Mihai Vidu si a functionat ca învătător în Hălmagiu între anii 1908 - 1918, apoi a fost transferat în Arad. Aici si-a completat studiile si a fost numit profesor de matematică la scoala normală de învătători. Despre el se stie că a fost un învătător sever, foarte exigent si autoritar.
         Văd. Buta Maria, în vârstă de 67 ani, povesteste următoarea întâmplare în legătură cu acest învătător:

         "Prin anul 1912, venind de la scoala de stat, cu mai multi copii, am trecut pe lângă învătătorul Dragos Adam, care era în fata scolii confesionale, si nesalutându-l, acesta si-a scos pălăria în fata noastră spunându-ne: Bună ziua. Mâncevă rusinea. Asa învătati voi la scoala aceea?".
         "Noi am plecat rusinati si dupa aceea de câte ori îl vedeam îl salutam de departe, fiindu-ne rusine de el."

         5. CĂTANĂ VICHENTIE
         Un demn urmas al învătătorului Mihai Vidu a fost si Cătana Vichentie. Născut în Hălmagiu, la 19 februarie 1899, a urmat scoala normală din localitate, având ca învătători pe Dragos Adam si pe Mihai Vidu.
         După absolvirea a cinci clase a urmat cursurile gimnaziului din Brad si după absolvirea celor patru clase, s-a înscris la scoala Pedagogică din Arad, pe care a terminat-o în anul 1923. A functionat, din anul 1923 si până în 1960, ca învătător la scoala primară, cu sapte clase din Hălmagiu, fiind directorul ei între anii 1927 - 1952. Pentru meritele sale deosebite a fost numit inspector scolar în anii 1929 - 1930 apoi între anii 1936 - 1938 si 1941 - 1945.
         A urmat cursurile pentru organele de control, în vara anului 1930 la Universitatea din Cluj si la Universitatea Populară "Nicolae Iorga", la Vălenii de Munte, în anul 1931.
         A participat ca delegat al românilor din jurul Hălmagiului, la actul Unirii Transilvaniei cu România la Alba lulia, la 1 decembrie 1918 alături de alti sapte delegati.
         În urma examenelor si a inspectiilor speciale a obtinut titlul de învătător gradul I în anul 1936, apoi gradul superior si gradatia de merit în anul 1946. A instruit 36 serii de elevi, iar din anul 1960 este pensionat.

         7. POPOVICI LUCRETIA, nascută PETRISOR
         Contemporană cu Cătana Vichentie, învătătoarea Popovici Lucretia s-a născut în anul 1898 în satul Ocisor jud. Hunedoara. După ce a urmat scoala primară în com. Baia de Cris si Scoala de menaj din Brasov, a frecventat "Scoala Civilă" din Arad si Scoala Normală, tot de aici obtinând diploma de învătătoare în anul 1923.
         Între anii 1923 - 1927 a functionat ca învătătoare în satul Ionesti jud. Arad, apoi în com. Almas jud. Arad, iar din anul 1929 si până în 1947 a functionat la scoala primară din Hălmagiu, fiind apoi pensionată.
         A obtinut gradul de definitivat si gradul II si a avut o preocupare deosebita pentru pregatirea programelor artistice în scoală si a îndeletnicirilor practice pentru fete.

         7. POPOVICI ADRIAN
         Născut în anul 1901 în com. Banesti jud. Arad din parinti învatatori. A urmnat scoala primara din satul natal, apoi gimnaziul în Brad, cursurile de calificare pentru învătător în Pitesti, apoi a obtinut diploma de învătător.
         A fost sotul învătătoarei Popovici Lucretia si a servit ca învătător în com. Bănesti până în anul 1938 când a fost transferat la scoala din Hălmagiu la care a functionat până în anul 1944, când a decedat.
         S-a ocupat cu instruirea tineretului în spiritul atasamentului fată de tară si a cultivat deprinderile practice.

         8. TURUC OCTAVIAN
         S-a născut în Hălmagiu în anul 1911 din părinti mici functionari. A urmat scoala primară în Hălmagiu, absolvind cinci clase, apoi s-a înscris la scoala normală de învătători din Arad, pe care a absolvit-o în anul 1930.
         A functionat ca învatător în satele: Poenari, Olari si Lazuri (unde a construit si o scoală) apoi în comuna Vârfuri, jud. Arad între anii 1939 - 1945 fiind si directorul acestei scoli.
         Din anul 1945 a fost numit învătător la scoala primară din Hălmagiu.
         A functionat si ca subrevizor până în anul 1949, când a fost numit inspector scolar, iar între anii 1950 -1952 a functionat ca sef al sectiei de învătământ din fostul raion Gurahont. În fine, din anul 1952 si până în anul 1969 a îndeplinit din nou functia de director al scolii de opt ani din Hălmagiu.
         Pentru meritele sale deosebite pe tărâm scolar si obstesc, a fost decorat în anul 1951, cu "Ordinul Muncii clasa III-a" si a participat ca delegat la Congresul pe tară al învătătorilor, în anul 1952. A îndeplinit si functia onorifică de deputat si vicepresedinte al Sfatului Popular al com. Hălmagiu, precum si functia de director al Căminului Cultural din localitate.

         9. GLIGOR ELEONORA
         Licentiata a Facultătii de stiinte naturale si Geografice a universitătii din Cluj, a fost prima profesoară si directoare a fostului "gimnaz unic" din Hălmagiu, înfiiintat în anul 1947.
         A fost transferată la scoala din Vârfuri si la cea din Siria, jud. Arad, unde s-a pensionat.

         10. MOTICA TRAIAN
         S-a născut în anul 1914 în satul Lestioara - Hălmagiu din părinti tărani. A rămas orfan de tată din primul război mondial. După absolvirea scolii primare din Hălmagiu în anul 1929, se înscrie la scoala normală de învătători din Arad, pe care o absolvă în anul 1936, obtinând diploma de învătător, în sesiunea iunie 1936 tinută la Timisoara.
         A functionat ca învătător în satele: Sârbi, Vârfuri, Avram Iancu, Voivodeni, Nadas si Tisa, dar din anul 1943 a fost numit învătător la scoala din Hălmagiu unde a functionat până la deces.
         A urmat cursul de calificare pentru profesori, la Institutul de Perfectionarea Cadrelor Didactice din Cluj, obtinând diploma de profesor pentru limba română si istorie. S-a ocupat si de educarea muzicală a elevilor, dirijând corul scolii si predând lectii de muzică.

         11. TAMAS IOSIF
         Alături de colegul său Motica Traian, a facut parte din generatia de profesori ai scolii din localitate.
         S-a născut la 11 august 1915 din părinti meseriasi.
         După absolvirea scolii primare din Hălmagiu, a urmat cursurile scolii normale de învătători din Craiova, unde a fost bursier si pe care a terminat-o în anul 1937, obtinând înalta distinctie a "Coroanei cu Lauri". A fost numit învătător în orasul Turnu Severin, apoi în localitătiile Apateu, Caporal Alexe, Măgulicea si Bănesti, jud. Arad. Atras fiind de dorinta de a răspândi lumina stiintei copiilor din locul natal, din anul 1945 a fost numit învătător la scoala din Hălmagiu.
          S-a angajat din propria initiativă să predea lectii de limba franceză, matematici si fizico - chimice, la gimnaziul unic din localitate, apoi a urmat cursurile de calificare pentru profesori de ciclul doi la institutul de perfectionarea cadrelor didactice din Cluj, specialitatea matematică si fizică. Pentru munca depusă în scoală si pentru rezultatele obtinute, a fost evidentiat în mai multe rânduri si a primit titlul de "Învătător Emerit".
         Pe teren social, cultural a activat ca deputat si vicepresedinte al Consiliuiui Popular al com. Hălmagiu, bibliotecar voluntar si responsabil al brigăziilor stintifice.
         S-a straduit să descopere cât mai multe elemente valoroase pe care le-a sprijinit si le a îndemnat spre scoli superioare si a dus o permanentă muncă de culturalizare a satelor din jurul Hălmagiului.

         12. ELENA GIURGIU
         A făcut parte dintre învătătorii fruntasi ai scolii din localitate, s-a născut in Hălmagiu la 17 mai 1909 si după absolvirea scolii primare din localitate s-a înscris la scoala normală de învătători din Arad pe care a absolvit-o în anul 1926, obtinând diploma de învătătoare.
         A functionat ca învătătoare în satele Ionesti si Tărmure, jud. Arad până în anul 1948, când a fost transferată la Scoala din Hălmagiu.
         Pentru destoinicia sa, a obtinut gradul II în anul 1936 si gradul I în anul 1942, apoi o gradatie de merit în anul 1946 si în fine gradul superior. Din anul 1966 a fost pensionată.

         13. IOV MARIA născută TÎRCUS
         S-a născut în Hălmagiu la 26 ianuarie 1913 din părinti tărani. După terminarea celor sase clase primare la scoala din localitate, având ca învătător pe Teaha Cornelia, Mihai Vidu, si Mizes Ioan, a continuat studiile la scoala normală de învătători din Cluj, obtinând diploma de învătătoare.
         A functionat în comunele: Vârfuri, Luncsoara, Taut, Firiteaz si Aldesti, jud. Arad, până în anul 1951 când a fost transferată la scoala din Hălmagiu.
         A functionat până la 1 septembrie 1968, fiind pensionată după o muncă de 35 ani.

         Printre cadrele didactice ale scolii din Hălmagiu la loc de cinste s-au situat si poetul STEFAN AUGUSTIN DOINAS apoi Serb Ana Nicula Tatiana, cas. Parscuta, sotii Balta Ioan si Balta Sonia, Hortenzia Dărău, căs. Dragos, prof. Fărcas Constantin si Podariu Stela, etc.
         În fine, dintre cadrele didactice s-au remarcat: sotii Ungur Mircea si Ungur Florica, Maria Tîrcus, Dragos Iuliana, Doru Cleopatra, prof. Tonta Alexandru, etc.

         "Scoalele, desi se proiectează de vreo câteva ori că în care si la câte comunităti să fie câte un învătător si la câtă plată să aibă, nu vreau să se realizeze si astăzi în tot cercul nu avem decât în Hălmagiu un învătător venit de la Arad, care apoi stie bine cânta si a învăta az buchiile, fiindcă precum spune dumnealui sau si altii după legea sârbo - pravoslavnică de acolo sunt mai bune az buchiile decât stramosestile: a b c si celelalte."
         "Nainte de 1848 cu vreo câtiva ani se strânsese de pe sate câteva mii, pe lângă care mai obligându-se si comunitătile, cum că vor da pe tot anul o sumă anumită, s-a fost fundat două scoli în orasele Brad si Hălmagiu cu câte doi învătători, unul de maghiar si unul de român, dintre care cel de maghiar căpăta 500 iar cel de român numai 400 florinti v.a."
         "Acesti bani fiind dati pe la nobli, cam asa de 1a 1848 nu se mai stie de capătul lor. Ce bine ar face D.D. Pcotopop de aici ca instructor acelor scoli dacă ar face ceva pasi ca să se adune banii aceia din care fiindcă poporul ar jertfi foarte bucuros pentru scoli, s-ar putea realiza două scoli triviale în cele doua orăsele"……........

         Tot în Gazeta Transilvaniei aflăm un alt articol cu următorul continut: "Baia de Cris. Precum văzurărni în comunitătile Râsculita, sub cercul Băii de Cris si în Hălmagiu subcercu de acest nume, în 30 si 31 iulie a.c. sub prezidiul localnicului D.P.M. (domnul Petru Moldovan n.n.) s-au tinut examenele de vară pentru semestrul al II-lea a.c. întru care învătăceii si fetitele umblătoare la scoală fără osebire de confesiune cu numărul. În relatine cu numărul învătăceilor din semestrul I foarte înmicsorat 140. Sub sârguitorii conductori si învătători Moise B.I. Bora si I Varga au arătat o învederată naimtare si un mare sporiu în învătăturile lor de deosebite obiecte spre învătare propuse: atât cât au fost de nespusă bucurie si mirare părintilor, cari au fost de fată la examen, cum ai lor copii înainte cu 7,8 luni de zile nu aveau nici o cunostintă a literelor si solvelor, precum si a altor învătături, iar acum deodată în limba română, germană, maghiară si latină cetind, scriind, recitând de rost Catehismul, istoria biblică si naturală, istoria Românilor, agricultura, geografia, s.al. Care faptă se desteaptă în parinti mare însufletire de a sustine si mai departe aceste scoli populare. Aceste scoli fiind iarăsi sustinute din nou prin cheltuielile locuitorilor dimprejur căci oare când Comitatul Zarandului pentru două scoli în Brad si două în Hălmagiu au avut un fond stabil scolastic care pote că se va fi luat la răspundere si întrebare unde stă capitalul zistului fond alocat?. Până ce vom dobândi ceva mai favoritor avem speranta cea mai bună cum că poporul văzând înaintare si sporiul fiilor săi făcut întru învătături, se va îngriji si pe viitor de sustinerea acestei scoli. Numai pe lângă aceea cum că acum avem învătători buni să nu lipsească nici de aici încolo în trebile scoalelor intervenirea si inspectiunea oficialilor cercurilor si a subcercurilor, care până acuma au stat cu toată energia întru îmbunătătirea stării scoalelor si carii acurna se par a ne părăsi. Socotind cum că având jurisdictiunea episcopească arădană a veghia în trebile religiunei si treaba scolilor ar fi trecut cu totul sub directiunea diecezei arădane. -

         "Noi însă îi rugăm să ne stea întrajutoriu si de ici înainte ca până acum si ca fără temere si cu energia de până acum lucru care l-au început prea bine întru emolumentul educatiunei tinerimei scolastice să nu înceteze de a-l continua. N.P." (Vezi NOTA 4)

         Pe acea vreme, tinutul Hălmagiului era parte constituantă din comitatul Zarandului, cu sediul în Baia de Cris. Politiceste apartinea de Transilvania propriu zisă, dar din punct de vedere al Organizatiei bisericesti el făcea parte din dieceza Aradului.
         În districtul Hălmagiului a fost numit inspector scolar protopopul otodox român PETRU MOLDOVAN. Din rapoartele si corespondenta acestuia putem reconstitui începuturile scolii din acest loc, în epoca absolutistă (1850-1860).
         Astfel, pentru anul scolar 1850-1851, datele informative se reduc la un singur document intitulat: "PROSPECT TABELARIU a stării scoalelor românesti din partea mărturisirilor dreptei credinte a bisericii răsăritene, în tara coronală Transilvania, districtul Alba Iulia, dieceza Aradului, cercu Politicu Baia de Cris si protopresbiteratul Hălmagiului, aflătoare pentru anu 1852/1853/"
         Acest prospect este semnat de protopopul Petru Moldovan, învătătorul Ioane Varga din Hălmagiu si Giorgiu Voina din Risculita, si a fost trimis episcopului din Arad, pentru a fi înaintat locotenentei cezaro - regale din Oradea Mare.
         Pentru anul scolar 1852 avem un material informativ mai bogat, anume raportul protopopului despre examenele întâiului semestru, la care se anexează rapoartele speciale ale învătătorilor din Hălmagiu si Aciua (azi vram Iancu). Din acest document rezultă că au functionat în districtul Hălmagiului trei scoli, anume:
         1.În Hălmagiu "curs de cinci luni" cu învătătorul Ioane Varga, acesta instruind 106 elevi.
         2.În Hălmagiu "cursul al doilea" de la "scoala trivială" a învătătorului Baziliu Moise, având 31 de elevi.
         3.Scoala română din Aciua, cu învătătorul Constantin Popovici, având 48 de elevi.


Elevii scolii din Tohesti ~1960

Serbare in clasele primare, prof. Ungur Florica

Doamna Dragos, invatatoare
          STAREA ÎNVĂTĂTORILOR

         Din raportul, pe care-l înaintează presbiterul Petru Moldovan către episcopul din Arad, în anul scolar 1859/1860, vedem starea jalnică în care se aflau învătătorii în acel an.
         Iată cuprinsul acestui document:

         "Măria Ta Înalt Prea Sfintite Domnule Episcop"
         " precum în anul trecut 1858/9, asa si în acest an am făcut cuviincioasa aratăre catre onorata c.r. Pretura din Hălmagiu pentru plătile învătătorilor, ca să le capete regulat la lună sau la trei luni. Ba si rugare către domnul c.r. Pretoriu prin cuvânt si nu de putine ori am făcut, la care am avut amânare căci nu sânt bani adunati si alte ori n-a răspuns Domnul c.r. Actuariu, căruia este încredintată perceptia pentru banii învătătoricesti au poruncit la birae să adune bani, însă nu pot ai aduna.
         Asa în anul trecut, învătătorii după augariile lor umblau de la o cantelarie la alta, adevăr zic: flămânzi, despoieti unii de vestminte si de alte lipse, încăt au fost siliti cuvintele reînduite a le vinde cu o scădere neîngăduită în sumă, numai ca să se ajutore amîrâtii de învătători. Adevăr zic: sun t învătători asa de n-au primit salarele deplin încă nici în anul 1858/59. Din acest an 1859/60 au primit numai parte din salariu a patrarului I si nici pe acesta nu deplin adică învătătorul Ioan Baican din clasa I din Hălmagiu, măcar este trecut acum si al doilea pătrariu anual precum sunt lunile Ianuarie, Februarie si Martie, Octombrie, Noiembrie si Decembrie si alti învătători, adevăr zic: n-au primit nici ca stât".
         "Către onorata c.r. Pretură am arătat că asa renduială precum salariile se plătesc cine va să fie învătător aici? Precum cvartirile care individ s-ar afla da casă si destept a cuprinde pe la noi posturile învătătoresti? Si de ar fi cât de buni învătători, cum vor răspunde cerintei lor în educatie, când părintii ce mai sunt în avere încă nu se îndatoresc a duce pe băietii si băietele lor la scoală si sunt lăsati învătătorii fără a le plăti regulat, scoala fără cuviicioasele scule în ele, ci numai de rusine se văd, asemenea lăsati si părăsiti cu băietii si băietele după voia lor. În privinta scoalelor cu sustinerea ti a învătătorilor cât de frumoase ordinăciuni sunt date de la înaltele locuri si pe la noi si pentru noi părintii si fii ca pentru toate si întru toate să se tină cuviinciosul rând ordinat, carele mai lipseste. Numai ce-i adevărat am scris, cugetări asupra-mi că nu din răutate, nu.”
         "Pentru care umilită dorintă îmi tin a se asterne si totodată rugându-mă: dacă sunt învătători stationati, pre aceia regulat să-i plătească ca si ei să-si poată face dorinta în locurile unde sunt".
         "Pentru scoala luate case pe arendă sunt, până a se face altele să se facă trebuincioasele scule scolare. Părintii ce sunt în stare mai bună să-i îndatoreze pe fii si fiicele lor a-i trimite să învete. Acestea către locurile mai înalte a se asterne, de unde diregatorii poltice sa i se strângă a plini cele de plinit pentru ca altcum scoalele vor apune."
         "Ca si mai departe, asteptând îndurata rânduială si pănâ atunci cu sărutarea Sfintelor mâini rămân Mărie Tale Înalt Preasfintite Domnule Episcop, umilit serv."
         "Petru Moldovan protopresbiterul Hălmagiului". (Biserica si scoala, anul LIII nr. 15/7 aprilie.)

         În alt raport, adresat consiteriului din Arad, la 5 septembrie 1860, se arata ca:

         "Învătatorii stationati si oamenii care au dat pentru scoală subciumând cun pierderea timpului si al lucrurilor lor, ceia după angasiile anuale si acestia după arenda, văietându-se către On.c.r. Pretură de nenumărate ori si mângăiere nu mai capătă. Apoi cum nu vor fi năcăjiti surumanii, când n-au cele de trebuintă si că îi poartă ca pe niste netrebnici. Da adevăr asa este: Nicolae Rob înv. cl. II Hălmagiu din salariul anual 1859/60 nici un ban a scos. Ioan Băican înv.cl.I din Hălmagiu din salariul anual a primit pre întâiul pătrar, iar pe al doilea pătrâr cvita si-a vândut-o negutătorului din loc Kadar. Aceasta cu vointa si întelegerea On.c.r. pretore a plătito si de milă, pentru că învătătoriul era despuiat de vestiminte si mare lipsa avea si de nutrmânt." (Biserica si scoala, anul LIII nr. 15/7 aprilie.)

         În atari situatii, nu-i de mirare că în raportul din 20 Noiembrie 1861, al protopresbiterului Petru Moldovan, către consitoriul din Arad se arată că învătătorul Nicolae Robu din Hălmagiu si învătătorul Ioan Vujdea din Aciua (Avram Iancu) "s-au făcut notari", iar din rezolutia pusă de consistoriu pe acest raport, rezultă că Ioan Costina este numit învătător definitiv în Hălmagiu.
         Acesta fiind si cântăret bisericesc a făcut diverse însemnări pe filele unor cărti bisericesti, o însemnare referindu-se la serbarea din 3 Mai 1861, arătând că:

         "În anul 1861 maiu în 3 sau slujit în sfânta biserică a orasului Hâlmagiu multumirea pentru ca în a. 848 în 3/15 maiu sau sters iobăgia si pentru aceia sau tinut slujba cu teremonie cară după săvârsireâ sfintei liturgi am iesit adică preotimea, învătătorii cu scolari, mai multi orăseni si domni la padure la Naiu. Scrisam spre aducere aminte. Hălmagiu 3/15 maiu 1861. Ioan Costina m.p. învătător. " (Însemnarea se afla pe cartea APOSTOL, proprietatea bisericii ortodoxe din Halmagiu.)

         Ioan Costina a decedat în anut 1901 si este înmormântat în cimitirul ortodox din Hălmagiu.
         Singura informatie ce o avem despre înfătisarea lui fizică este aceea descrisă de pensionarul Ioan Sida (în vârstă de 76 ani) care ne relatează că îsi aduce aminte că în ultimii ani ai vietii, Ioan Costina tinea prăvălie în casa proprietatea familiei Putici, că avea mustăti si barbă mare, albă si îi tremurau mâinile când măsura sarea si petrolul.

          Concluzii

         Aruncând o privire de ansamblu asupra epocii absolutiste (1850-1860) putem trage concluzia că acum, după încetarea iobăgiei, s-a deschis era unei relative libertăti nationale si economice, punându-se bazele scolilor, iar prin deschiderea acestora, se tatona terenul pentru o organizare din ce în ce mai descentralizata.
         În ceea ce priveste scoala, domina o instabilitate a personalului didactic si aceasta din cauza grelelor conditii de salarizare si stării mizerabile a localurilor în care functionau scolile.
         Pregătirea învătătorilor era diferită.
         La scolile din Hălmagiu găsim învătători cu studii teologice sau cu preparandia.
         Ioan Varga a absolvit "sintaxa" si "clerica" din Arad si cunostea si limba maghiara, germana si latina, iar Baziliu Moise a fost gimnazist si absolvent al Pedagogiei din orasul Arad.
         Ioan Băican era absolvent al "poeziei" si al Institutului Clerical din Arad si a terminat, în trei ani, teologia, vorbea româneste, ungureste, cunoscând multumitor limba germană si cea latină.
         Pe acea vreme, liceul se împărtea în patru grupe de studii: clasele I si II se numeau "gramatica", clasele III si IV se numeau "sintaxă", clasele V si VI se numeau "poezie", iar clasele VII si VIII se numeau "filozofie".
         Gratian Pop avea la baza pregătirii sale intelectuale "filozofia" si testimoniul de maturitate, iar Dimitrie Teala avea studii teologice, în timp ce Ioan Costina avea numai scoala elementară si Preparandia, iar Dimitrie Eli era "absolut teolog si pedagog si absolut cleric", în institutele din Arad.
         În această epocă tot mai multi tineri cercetau institutele de învătământ din Arad: Preparandia deschisă în anul 1812, si Teologia, deschisă în anul 1812. De acum înainte, viitorii preoti si învătători din părtile Hălmagiului au drept studii începătoare "norma" din Hălmagiu, apoi îsi vor desăvârsi pregătirea intelectuală la Preparandie sau la Clerică, sau chiar la ambele institute.
         Scolile, în această epocă, erau sustinute de comunele pelitice, Biraiele, adică primarii încasau banii de la locuitori si se interesau de procurarea lemnelor pentru încălzitul scolii. Banii se administrau de către ''C.R. Acutariu" din Hălmagiu si de aici se plăteau salariile învătătorilor, cu mari întârzieri, după cum am văzut mai înainte.
         Scoala din Hălmagiu, "norma", era cosiderată drept punte de trecere spre Preparandie si Teologie, aceasta fiind conceptia dominantă în acel timp când accesul romanilor spre învătaturi mai înalte era foarte greu.


Doamna Invatatoare Dragos si elevii sai

Defilarea pionierilor

Scolari ~1980
          TABELUL CADRELOR DIDACTICE DE LA SCOALA DIN HALMAGIU ÎN CELE DOUA DECENII DUPA "23 AUGUST" 1944

         În anul scolar 1945/1946 la "gimnaziul unic" au fost următoarele cadre didactice: GLIGOR ELEONORA, directoare si profesoară de geografie, stiinte naturale, limba română si lucru manual, TAMAS IOSIV, profesor de matematici, limba franceză, lucru manual (băieti) si educatie cetătenască, BOGDAN STEFAN, prof. de muzică si ansamblu coral, dr. RISCUTA ANTON, prof. de igienă, GIURGIU ELENA, prof. de istorie, desen si caligrafie.
         La scoala primară au functionat Cătana Vichentie, învătător, Popovici Lucretia. Tămas Iosif si Motica Traian, învătători.

         ÎN ANUL SCOLAR 1949/1950:
         - Cătana Vichente, director si învătător la cl. I si II si la educatia fizică a claselor VI si VII.
         - Doru Cleopatra, prof. la limba rusă si geografie.
         - Motica Traian, prof. de istorie, geografie, constitutie, desen si muzică.
         - Tămas Iosif, prof. de matematici.
         - Farcas Constantin, prof. de fizică, chimie, stiinte naturale si educatie fizica.

         ÎN ANUL SCOLAR 1954/1955:
         - Turuc Octavian, director si profesor de constiutie si conducătorul cercului de "mâini îndemânatice".
         - Ciupuligă Dumitru, prof. de limba română.
         - Motica Traian, prof. de istorie si cerc muzical
         - Doru Cleopatra, prof. de limba rusă.
         - Dărău Hortenzia, prof. de matematici si istorie.
         - Tămas Iosif, prof. de matematici.
         - Iov Maria, învătătoare si prof. la geografie si stiinte naturale.
         - Iov Simion, învătător.
         - Balta Valeria, învătătoare si prof. de educatie fizică.
         - Târcus Maria, învătătoare.
         - Neacsu Lenuta, învătătoare si prof. de educatie fizica.
         - Cătană Vichentie, învătător.
         - Giurgiu Elena, învătătoare.

         ÎN ANUL SCOLAR 1967/1968:
         - Director: Turuc Octavian.
         - Secretar: Turuc Iuliana.
         - Profesori: Balta Sonia, Doru Cleopatra, Chirică Virginia, Iov Maria; Mihu Ileana, Motica Traian, Neacsu Elena, Tămas Iosif, Tonta Alexandru, Ungur Florica si Ungur Mircea.
         - Învătători: Dragos Iulia si Târcus Maria.
         - Educatoare: Roman Silvia.
         - Pedagog: Roman Elena.

         Câteva date în legătură cu numarul elevilor scolii din Halmagiu:

Anii scolari

cl. I si IV

cl. V - VII sau VII

Total

1945 / 1946

69

50

119

1949 / 1950

47

107

154

1954 / 1955

52

129

181

1959 / 1960

57

183

240

1966 / 1967

46

289

338

         În clasele I - IV se surprind numai elevii din Hălmagiu de la V - VIII, elevii din Halmagiu si ai satelor din jur. (Vezi NOTA 4)
         În anii 1947 - 1967, au absolvit scoala din Halmagiu un numar de 888 elevi.

   NOTE

         01. Cartea "MINEIU" tipărita la Sibiu în 1853, inventariata sub nr. 54/2 bis. Hălmagiu.
         02. Arhiva fostului protopopiat al Hălmagiului. Protocolul luat în sedinta din 7/22 ianuarie 1919.
         03. Informatori: profesorii Tămas Iosif si Motica Traian, de la scoala din Hălmagiu, fosti elevi ai învătătorului Mihai Vidu.
         04. Datele de mai sus au fost primite de la prof. Tamas Iosif.