Hălmagiu în sărbătoare

In Duminica a XXlll-a după Rusalii, în a 23-a zi de Brumărel, parohia Hălmagiu  a  imbracat haine de sârbatoare. Intâi-statatorul Arhiepiscopiei Aradului, înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Dr. Timotei Seviciu a poposit pe străvechile plaiuri ale Ţarii Hălmagiului, cu ocazia aniversării mai multor evenimente consemnate în analele istoriei locale.

In primul rând s-au sărbătorit cei 800 de ani de la prima atestare documentară a Hălmagiului, într-un „act de danie" a Iui Andrei II- rege, act în care se amin­teşte de ..castru Hălmagiu" (vezi Virgil Vatăşanu, „Istoria artei feudale in Ţările române”, Editura Academiei Române, 1959)

Tot acum s-au sărbătorit cei aproape 700 de ani de la zidirea bisericii ortodoxe, cunoscută ca şi „voievodală", dar si ca „vlădiceasca biserică". Această biserică a fost luată de la ortodocşi cu toate

bunurile ei, printr-un decret al împărătesei Măria Tereza, în anul 1754 şi predată celor şapte persoane din zonă care aderaseră la Uniaţie,  rămânând în  folosinţa acestora până în 1948, când greco-catolicii au revenit la Biserica mamă ortodoxa. Evident că românii ortodocşi, în  urma  decretului   imperial,   au   fost nevoiţi să îşi construiască o altă biserică, aceasta fiind terminata în anul 1757, iar noi am sărbătorit acum 254 de ani de la ridicarea acestei  biserici  parohiale, cu hramul   „Naşterea  Maicii   Domnului".

Nu putem să îi uitam cu acest prilej pe cei ce şi-au asumat  rolul de ctitori ai acestui sfânt lăcaş: cneazul Stefan Parva si sotii Andrei si Maria Iacubovici.

Tot in aceasta zi s-a facut pomenirea si despre cei 652 ani de la consemnarea in analele istoriei a  primului voievod cunoscut cu numele, Bibarch, cel ce are in anul 1359 un proces la Zlatna. Un alt  eveniment amintit este împlinirea a 560 de ani de la confirmarea (în 1451) a voievodului Moga din Hălmagiu, de catre lancu de Hunedoara, în drepturile sale de voievod al românilor din Câpâlna, Băiţa şi Halmagiu.

Având o istorie alat de bogată şi de veche, locuitorii Ţării Hălmagiului se străduiesc să fie la înălţimea înaintaşilor lor. Dacă din punct de vedere admin­istrativ lucrurile s-au schimbat, din punct de vedere bisericesc putem vorbi de o asezare a lucrurilor pe un făgaş firesc, în care ortodoxia se păstrează la înălţime si datorită activitătii pastoral-misionare, întinse pe o perioadă de 31 de ani, a vrednicului preot paroh Viorel Vasile Nan. In cele peste trei decenii de păstorire s-au executai multe lucrări de renovare în exteriorul bisericii si de restaurare a picturii. Ultima restaurare s-a făcut în anul 2007 de către pictorul Viorel Ţigu, care a reuşit împreună cu echipa sa, să îi redea strălucirea de altă dată. Infaptuindu-se această mare lu­crare, credincioşii parohiei au hotărât să continue şi cu alte lucrări de renovare şi înfrumuseţare a locaşului de cult: schim­barea uşilor de la intrare şi a geamurilor de la turn, a duşumelei deteriorate, în­locuirea uşilor diaconeşti şi a candela­brelor, introducerea încălzirii centrale, toate acestea făcute cu sprijin financiar de la credincioşi, dar şi de la Guvern, Consiliul Judeţean şi Primărie.

In acest context a apărut ca firească dorinţa de a restaura şi a reînfiinţa mu­zeul parohial Hălmagiu. In anul 2008 a fost restaurată din temelii casa-muzeu, iar secţia religioasă existentă a fost reamenajală; în anii 2010-2011 a fost în­fiinţată secţia etnografică cu obiecte de uz casnic, industrie locală, port popular, etc. A fost posibilă organizarea acestei secţii si cu sprijinul preotesei Emilia Nan,  care este şi supraveghetorul comple­xului muzeal Halmagiu.

Tot în această perioadă s-au terminat lucrările şi la noua casă parohială, care, din 2009. are şi încălzire centrală pro­prie.

Ca o încununare a tuturor acestor lu­crări, în Duminica a XXllI-a după Ru­salii, Inaltpreasfinţitul Părinte Arhiepis­cop Timotei Seviciu a descins în mijlocul credincioşilor parohiei  Hălmagiu, intâm­pinat de un sobor de douăsprezece pre­oţi, în frunte cu protopopii Sebişului si Aradului, preot Beni loja, respectiv Nicu Breda, fiu al localităţii, dar şi cu arhi­mandritul  lustinian Tibil, stareţul  mă­năstirii Teiuş din Caransebeş, cărora s-au alăturat  preotul  paroh  Viorel  Nan, preoţii Dan Mândra-Aluniş, pr. Traian Golea- Hălmăgel,  pr. Gheorghe Viţelar- Brusturi, pr. Gheorghe Vand- Luncşoara, pr. Ştefăniţă Muţ- Avram lancu, pr. Cris­tian Bacoş-Talagiu, pr. Gheorghe Groza- Vaţa (Judeţul Hunedoara) şi preotul profesor  Dacian Emilian Nan, fiu al sa­tului, iar primirea facându-se sub un bal­dachin impunător, simbol al dragostei faţă de ierarh şi ca arătare a legăturii trecutului cu prezentul, lnaltpreasfinţia Sa a purces la săvârşirea slujbelor rânduite pentru această ocazie. Mai întâi s-a facul sfinţirea muzeului, apoi a casei parohia­le. Apoi s-a facul sfinţirea bisericii cu rugăciunile extraordinare specifice.

Momentul central a fost săvârşirea Sfintei Liturghii, în timpul căreia Inalt-preasfinţia Sa a rostit un emoţionant cu­vânt de învăţătură cu referire la demonizările de odinioară şi de astăzi, dar si la rolul Hălmagiului în cadrul Arhiepiscopiei Aradului. Tot acum, Inaltpreasfinţia Sa a amintit şi faptul că datorită acestei importanţe a trecutului, dar şi a prezentului lor, credincioşii hălmăgeni au fost recompensaţi prin alegera păs­torului lor în forul suprem de conducere al Bisericii Ortodoxe Române, Adunar­ea Naţională Bisericească.

La sfârşitul Sfintei Liturghii, adresându-se celor peste o mie de credincioşi prezenţi la această manifestare, preotul paroh a mulţumit lntâistătarului pentru prezenţă, dar şi pentru efortul şi, mai ales, cuvântarea deosebită, asigurându-I de ascultarea din adâncul inimii, precum şi de dragostea şi respectul cu­venite ierarhului. Mai apoi, primarul localităţii, domnul Adrian Toca a rostit un cuvânt de mulţumire ierarhului, dar şi oficialităţilor judeţene prezente, dom­nul Gheorghe Seculici şi Adrian Ţolea, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean.

Nu putem să nu amintim şi prezenţa grupului de studenţi şi seminarişti ară­deni, care au asigurat cântarea la strană, dar şi un extraordinar moment de cântări religioase şi patrotice. Această frumoasa manifestare de suflet românesc şi hălmăgean s-a încheiat cu agapa tradiţională la care au participat peste 500 de credincioşi din Hălmagiu. dar şi din satele din jur şi din alte localităţi ale judeţului.

Mulţumim Bunului Dumnezeu şi înalt-preasfinţiei Sale pentru acest extraordinar eveniment al Ţării Halmagiului.

Pr. prof. Dacian-Emilian NAN

-       articol preluat din saptamanalul „CALEA MANTUIRII”- editat de Centrul de Studii Teologice- Istorice si de Prognoza Pastoral-Misionara al Facultatii de Teologie Ortodoxa Arad, Nr. 44(596), Anul XII (serie noua), 30 octombrie 2011-