populatia
date
demografice
structura
sociala
acte
starea civila
VIATA
DE FAMILIE
genealogii

VIATA DE FAMILIE, REGULI DE BUNA CUVIINTA SI VIATA MORALA

         În trecut familia care era mult mai cuprinzătoare, iar relatiile dintre membrii ei se intemeiau pe interese de ordin biologic si economic. Cât timp trăia capul familiei (pater families) toti membrii îi erau subordonati. Acesta conducea viata economică a familiei întregi, autoritatea lui fiind asa de mare că el decidea până si căsătoriile fiilor, fiicelor si uneori chiar a nepotilor lui.
         Si cum se putea să nu fie asa când toate bunurile materiale îi apartineau lui?
         Urme ale acestor stări de lucruri s-au păstrat până în zilele noastre, prin numiri toponimice, ele atestând continuitatea bunurilor materiale în una si aceiasi familie (exemplu: Dealul lui Sortoc, Dealul Ungurestilor, a lui Vulpea, a lui Vlaicu, etc) iar despre unii capi de familii se mai vorbeste si azi, desi de la decesul lor au trecut mai multe decenii.
         Cu timpul relatiile de familie s-au schimbat, cercul familiei fiind mereu restrâns. Unii dintre feciori si--au întemeiat familii aparte, tot în localitate, iar altii, împinsi de nevoi economice, au părăsit locul de bastină. Asa, încetul cu încetul, o parte din vechile familii au dispărut prin mutare în alte localităti, sau prin stingerea neamului bărbătesc, ca urmare a deceselor.
         Cu toate acestea a rămas, până în ziua de azi, puternicul atasament fată de locul de bastină, fată de străvechea familie, sau de membrii ei rămasi în localitate. Cu prilejul sărbătorilor familiale, sau depărtării, fiii si fiicele, nepotii si nepoatele de fii sau de frati, mai îndepărtati se aduna ca să mai retrăiască momentele vietii familiale si să se simtă solidari cu familia de bastină.
         Azi, într-o familie cu multi copii, numai unul ramane "acasa", ceilalti îsi întemeiază familii separate, despărtindu-se din punct de vedere economic de părinti.
         Asa se explica faptul că desi în prezent numarul locuitorilor este in regres, numarul gospodăriilor este în crestere. Dar mai există o particularitate a familiilor de azi.
         Ca să-si poată câstiga existenta în conditii cât mai bune, multi tineri căsătoriti lucrează si domiciliază în alte localităti si, ca să nu fie prea mult stingheriti în muncă, îsi trimit copii până la vârsta scolară, sau chiar până la 10 ani, la bunicii din Hălmagiu. Ca urmare a acestui fapt se consolidează relatiile de familie între cele trei generatii, atât pe plan economic cât si afectiv.
         Activitatea economică este condusă de către bărbat (sot) sau de către fiul rămas în casă, ori de către ginere, dacă socrul este decedat, si numai în cazuri rare de către femei.
         Pe plan juridic membrii familiei au statut legal, cu putine exceptii de concubinaj între oamenii mai in varsta, iar copiii se nasc din relatii de căsătorie.
         În general văduvele, în vârstă de peste 50 ani, nu se recăsătoresc ci trăiesc în familia unuia dintre copiii lor sau, dacă nu au copii, trăiesc singuratice, fapt care explică, de asemenea, existenta unor gospodării formate dintr-o singură persoană (39 gospodării în anul 1968).


Familia Darastean ~1960


Familia Colf ~1980


Familia Suba ~1960

         REGULI DE BUNĂ CUVIINTA SI VIATA MORALA

         Fiecare împrejurare îsi are regulile sale de politete, care se cer respectate. A te abate de la ele înseamna a te expune criticii si, drept urmare, a fi considerat un om rău crescut. Prima formulă de politete este salutul.
         Cum se vor fi salutat oamenii în secolele trecute nu stim cu exactitate, din lipsa datelor scrise, dar pe cale de deductie am putea să admitem că s-au salutat, fiindcă există multe fapte si lucruri care desi nu lasă urme scrise se stiu că au fost, întrucât au fost transmise prin traditia orală din generatie în generatie. Astfel oamenii cei mai vârstnici din timpurile noastre sustin că părintii si mosii lor întrebuintau, alături de salut, si o urare: "lucru bun, noroc sa aveti, sanatate, etc. " apoi se salutau cu: "buna vremea, buna dimineata, bună ziua, bună seara" sau forma lor inversă: "ziua bună, seara bună, sănătate bună, sa traiti în pace".
         La aceste saluturi se raspundea: "multam sau multumesc domitale".
         Mai târziu s-a acceptat un salut mai scurt, utilizat si azi: "noroc".
         Fată de persoanele oficiale se întrebuintau saluturile: "plecăciune, plecatie, cu respect, să trăiti".
         În actele oficiale se întrebuintau următoarele formule de politete: "umil servu, plecat servu, Ilustritatea Ta, Măria Ta", iar în timpurile noastre expresiile: "cu stimă, cu deosebită consideratie, cu recunostintă, ramân îndatorat".
         Salutul actual este, alături de: "bună ziua, buna dimineata, buna seara, etc" - va salut, am onoare, cu stimă, să trăiti, servus, sărut mâna, noroc, etc.".
         Formulele de politete, întrebuintate în prezent, diferă de functie, de relatiile de rudenie, de prietenie, de functiile celor ce convin între ei, precum si de diferenta de vârstă.
         Asa, de exemplu, între oamenii de aceiasi vârstă, sau de vârste diferite între care s-au stabilit relatii de prietenie se întrebuintează apelativele: "măi, tu, voi", pe când fată de alte persoane se întrebuintează prenumele de politete: "dumneata, dumneavoastră, dumnealor," după functia si vârsta celui căruia se adresează.
         Bărbatii salută scotându-si pălăriile, mai rar căciulile, sau ducând rnâna 1a pălărie sau caciula (militareste) si, în fine dacă sunt cu capul descoperit, prin înclinarea lui. Asemenea si femeile.
         În ce priveste viata morală, între locuitorii din Hălmagiu domină credinta că orice actiune îsi are răsplata ei si ca nu este bine să faci altuia rău, sau să te bucuri de răul întâmplat cuiva, indiferent din ce pricină. Litigiile dintre oameni, dacă nu se pot aplana pe cale pasnică, se apelează la justitie, nimeni neîndrăznind a-si face singur dreptate.
         Cele mai multe litigii sunt de natură civilă iar cele penale se referă la afronturi aduse demnităttii persoanei: Hălmăgenii tin foarte mult la demnitatea si la onoarea lor si din acest motiv sunt sensibili la orice aluzie s-ar face cu privire la persoana lor.
         Scandaluri se întâmplă rar iar furturile sunt considerat ca un mare pacat ce degradeaza fiinta umana.
         Se poate afirma că oamenii acestui loc au o constiită morala dezvoltata si o cumpănire dreaptă a actiunilor lor, făcând opinie de masă împotriva rău făcătorilor.


Ion Nita Nicodin si nepotii


Familia Mihut


Familia Nicodin


Port popular

Familie la coasa

Joc de copii