Istoric

         Nu cunoastem actele de stare civila din Hãlmagiu decât începând cu anul 1830. Ele au fost conduse de oficiile parohiale ortodox si greco-catolic (unit) pânã în 15 septembrie 1895 când au fost introduse matricolele de stare civilã de stat în Transilvania prin legea nr. XXXIII/1894, pusã în aplicare în anul urmãtor.
         Cu toate acestea cele douã biserici au continuat sã tinã evidenta nasterilor, cãsãtoriilor si deceselor dar numai pentru uzul lor.
         În arhiva parohiei ortodoxe române din Hâlmagiu s-a mai pãstrat un registru al actelor de stare civila între anii 1830-1852, restul fiind predate ulterior primãriei în arhiva cãreia se aflã în prezent.
         Pe coperta acelui registru, pãstrat încã în arhiva bisericii ortodoxe, este imprimat anul 1811 dar înscrierile, cu litere chirilice, în registrul "botezatilor", încep cu data de 15 februarie 1830 si se sfârsesc în ziua de 28 decembrie 1852, al "cununatilor" cu data de 23 ianuarie 1830 si se încheie la 22 mai 1852. E vorba de volumul II. Nu s-a aflat "protocolul "decedatilor" anterior anului 1852. Sunt cele mai vechi registre de stare civila din localitate cunoscute pânã în prezent. Înregistrãrile sunt fãcute de o persoanã cu o scriere caligraficã perfectã, estetic, ordonat, demne de invidiat dar si de urmat.

         Coloanele sunt imprimante cu litere de tipar cirilice ca si înregistrãrile pânã la 20 iunie 1850. De la acea datã au fost scrise cu litere din alfabetul latin pânã la 1 noiembrie 1852 când s-au scris iarãsi cu litere din alfabetul cirilic.
         Înregistrãrile nu au numãr curent decãt incepând cu anul 1842 si sunt fãcute de protopopii Arsenie Adamovici, Petru Moldovan, preotul Ioan Jula si un singur caz de Martinius Nagy, parohul Ineului, cu ocazia botezului lui Leontinus, fiul protopopului Arsenius Adamovicius. Înregistrarea fãcutã la 14 aprilie 1830 are urmãtorul continut:

         "14 aprilis pater Arsenius Adamovicius vicarius protopresbiter mater Sofia Mihailovitis habitans Magno Halmagy religionis non unitis greco ritual. Nasi batrinus domn Kirchmaer doctor medicinis Electisirna cont Iosefa Zuch matroana Veronica sora d-nei (indescifrabil). D-na Elisabeta Nemes (indescifrabil) Martinius Nagy parohul Ienye Cottu Aradens".

         În acea perioadã (1830-1852) s-au nãscut în Hãlmagiu si filia Lestioara 875 de copii.
         Din protocolul cununatilor între anii 1830-1852 aflãm numele mirilor, vârsta lor, dacã sunt la prima ori la a doua cãsãtorie, datele când au fost, vestite în bisericã cãsãtoriile, numele nasilor si a preotului care a oficiat cãsãtoria. Atât coloanele cât si datele mai sus enumerate sunt scrise cu litere cirilice.
         Mentionãm douã cazuri de cãsãtorii fãcute cu dispensã de la episcopul Gerasim Racs al Aradului si al doilea de la patriarhul Serbiei. Primul caz, înregistrat la pozitia nr. 4/12 februarie 1850, se referã la cãsãtoria lui Ioan Jula, când a fost nas Ioane Moga, paroh greco-catolic si al doilea, înregistrat la 18 octombrie 1851, la cãsãtoria lui Arsenie Sida, vãduv în vârstã de 48 ani, cu Maria Huch de 20 ani. Barbatul a fost la a treia cãsãtorie. Înregistrarea s-a fãcut de protopopul Petru Moldovan.
         Numitul a fost numit "jude oppidan" si impreuna cu notarul George Mihailovici au întocmit si semnat protestul primãriei din localitate împotriva arestãrii lui Avram Iancu în târgul din Hãlmagiu la 15 decembrie 1849.
         În perioada 1830 - 22 mai 1852 au fost înregistrate 232 de cãsãtorii.
         Protocolul botezatilor din Hãlmagiu si satul Lestioara între anii 1853- 1893 are coloanele cu litere cirilice iar completarea lor tot cu aceleasi litere scrise cu mâna pânã în anul 1864 de când scrierea s-a fãcut cu litere latine. S-a deschis la 8 ianuarie 1853 de cãtre protopopul Petru Moldavan (Mogdovan) si alãturi de el au mai fãcut înregistrãri preotii Arsenie Circus, Ioan Jula si altii. Scrisul este îngrijit si usor legibil.
         Se constatã cã în cei 40 de ani (1853-1893) au fost înregistrate 14 perechi de gemeni. Protocolul aflã în pãstrare la primãria din localitate.
         Alt protocol s-a deschis în anul 1894 si a fost în uz pânã în anul 1927. Din acest protocol rezulta cã la botezul lui Petru Faur, înregistrat sub. nr. 11/30 iunie 1904, a fost nasã Melania Ionescu, fiica notarului Ionescu George din Ciuci (Vârfuri). Se spune cã ea a fost de o frumusete rãpitoare si prin influenta lui Marilina Bocu, fiica primarului din Sinaia, a fost primitã ca domnisoara de onoare la curtea regalã românã. Acolo a cunoscut-o arhiducele Ferdinand, mostenitorul tronului în anul 1909, îndrãgostindu-se de ea. Ioan Rusu Abrudean a scris un roman cu titlu "Îndrãgostirea unui habsburg de o tânãrã româncã". Peste doi ani ea a murit de meningitã.
         Protocolul cununatilor între anii 1853-1907 s-a deschis la 8 ianuarie 1853 si s-a incheiat la 21 noiembrie 1907. Atât titlu cât si coloanele sunt scrise cu litere cirilice pânã în anul 1862. Au fost înregistrate 595 de cãsãtorii. Din protocol rezultã cã la încheierea cãsãtoriilor au participat si doi martori. El a fost condus de protopopul Petru Moldovan pânã în anul 1866 apoi de preotii Ioan Jula si Arsenie Circus si de protopopii Ioan Groza senior, dr. Ioan Groza junior, si de protopopul Cornel Lazãr.
         Prima cãsãtorie s-a înregistrat la 8 ianuarie 1853.

         Din acest registru mentionãm cãsãtoria lui dr. Iacob Bredusan, advocat si vice fiscal a comitatului Zarand, cu Amalia Moldovan, fiica protopopului Petru Moldovan, la 22 februarie 1862, având ca martori pe dr. Iosif Hodos, prim vice prefect al comitatului Zãrand, si Amos Frâncu, prim notar, apoi cãsãtoria lui Ilie Bãltescu, notar în Hãlmagiu, cu Ecaterina Germinger, la 15 septembrie 1869. Viata acestora a fost scrisã, romantatã partial, de cãtre scriitoarea Constanta Hodos în romanul Martirii, editia a-2-a, Bucuresti, 1915 (prima editie s-a scris în anul 1908)
         Din anul 1908 se deschide un alt registru în care au fost înregistrate cãsãtoriile pânã în anul 1946, in numar de 345. Prima înregistrare a început cu învãtãtorul Traian Mager cãsãtorit cu Irina Moldovan. Din acea perioadã retinem faptul cã s-a fãcut mentiunea profesiunii mirilor dar mai ales a nasilor, dintre care amintim pe dr. Teodor Pap, advocat, dr. Ioan Robu, primarul municipiului Arad, dr. Ioan Suciu, fost ministru, Manolescu T., profesor universitar în Bucuresti, etc.
         Din 26 ianuarie 1947 s-a deschis volumul II care se foloseste si în prezent.
         Se constatã cã în anul 1947 au fost celebrate 8 cãsãtorii, între 1948-1960 un numar de 56 si între 1961- 1990 un numãr de 72. Total 317 cãsãtorii.
         Protocolul rãposatilor ortodocsi între anii 1853-1893 are coloanele tipãrite cu litere cirilice si inregistrarile tot cu acele litere pânã în anul 1862. Se constatã cã în acea perioadã de 40 ani s-au înregistrat în Hãlmagiu si satul Lestioara 1840 de decese. Cele mai multe au fost: 109 în anul 1873 si 84 în anul 1880. Este impresionant de mare numãrul copiilor decedati pânã la vârsta de 10 ani, anume 186 între anii 1858- 1875. Sunt arãtate cauzele deceselor deosebite.
         La 3 august 1893 s-a deschis un alt registru în care au fost înregistrate decesele pânã la 26 august 1926 in numãr de 954.
         BISERICA GRECO-CATOLICÃ (UNITA) a înregistrat actele de stare civilã între anii 1864-1948. Toate sunt cuprinse într-un singur registru, din care rezultã cã s-au nãscut 74 copii, au fost celebrate 20 casatorii si s-au inregistrat 54 de decese.

         REGISTRELE DE STARE CIVILÃ DE LA PRIMÃRIA HÃLMAGIU

         Activitatea de stare civilã de la primãria din localitate a început în baza legii nr. XXXIII/1894, pusa in vigoare de la 4 octombrie 1895, pentru înregistrarea nasterilor, cãsãtoriilor si deceselor.
         Înregistrãrile au fost fãcute de notari în limba maghiarã pânã în anul 1919, în aceleasi registre cu coloane si scrieri în limba românã.
         Între înregistrãrile de nasteri de la primãrie si cele de la biserica ortodoxã, se constatã mari decalaje in ultimele decenii, explicatia constând în faptul cã nãscutii la spitale au fost adusi pentru a fi botezati la biserica din localitate si înscrisi în registrul acesteia fãrã sã aparã în registrul primãriei.
         Tot asa se constatã si în cazul deceselor. Astfel cei decedati în spitale sau în alte locuri nu sunt inregistrati în registrul primãriei ci numai în cel al oficiului parohial, dacã înmormântarea s-a fãcut în localitate. La primãrie se trimite numai o adresã de la locul decesului cand decedatul a avut domiciliul in Hãlmagiu, si în baza acesteia se face mentiune pe actul de deces.
         Din registrele, anilor 1927-1950 lipseste rubrica specificãrii cauzei decesului. Între anii 1927-1990 (inclusiv) au decedat în localitate si in satul Lestioara 1053 locuitori inregistrati la primãrie.
         În registrele de stare civilã conduse de primãrie sunt inregistrate si nasterile de la casa de nasteri din localitate pânã în anul 1971, precum si din alte localitãti.
         De asemenea si cãsãtoriile persoanelor cu domiciliul temporar aici, mai ales cã in penoada 1960- 1971 a fost o mare fluctuatie de populatie în timpul lucrãrilor de construire a liniei de înaltã tensiune. Din registrul de cãsãtorii rezultã cã au locuit temporar în Hãlmagiu tineri din Timisoara, Bucuresti, Borsa-Cluj Siria, Arad, Brad, Brasov, Deva, Alejd (Bihor), Baia Mare, Oradea, Beius, Lipova, Sebes-Alba, etc.
         Pânã în anul anul 1935 cãsãtoriile au fost înregistrate în acelasi registru pentru toate satele ce apartineau comunei Hãlmagiului iar între anii 1935- 1951 separat pentru fiecare sat si de atunci iarãsi în registrul comun. În perioada 1908-1950 au fost înregistrate 369 casatori iar in 1951 si pana in 1990 (inclusiv) 232, în total 601 cãsãtorii.
         Desi am prezentat cifre referitoare la numãrul celor înregistrati în actele de stare civila nu am avut intentia de a face o statisticã amãnuntitã. Am vrut numai a releva cu cifre totale numãrul nasterilor, casãtoriilor si deceselor din localitate în decursul celor 160 de ani de când avem evidenta lor.

         PORECLE

         Pe lângã numele de familii si prenume unii dintre localnici au primit si porecle constând din augumentative, nume de alimente preferate, nume de pãsãri, precum si altele. Greu de explicat!
         1. Porecle augumentative: Bãltãu, Budoi, Cãtãnoc
         2. Nume de alimente: Cîrnatu, Curcubãtuta, Mîncãreanu, Pancova, Pizarau, Plãcinta, Siprãntel
         3. Nume de pãsãri: Cucu, Pitigus, Stiglite
         Alte porecle: Bambu, Chetãmas, Cioaplea, Dãhplea, Dãdãlatu, Finfiric, Gibu, Gongu, Grofu, Haiec, Higea, Hãicaga, Huca, Moja, Patalic, Pãntãnogu, Potoc, Puiutu, Ranciu, Vintris.