populatia
date
demografice
structura
sociala
ACTE
STAREA CIVILA
viata
de familie
genealogii

ACTELE DE STARE CIVILA

         Istoric

         Nu cunoastem actele de stare civila din Hălmagiu decât începând cu anul 1830. Ele au fost conduse de oficiile parohiale ortodox si greco-catolic (unit) până în 15 septembrie 1895 când au fost introduse matricolele de stare civilă de stat în Transilvania prin legea nr. XXXIII/1894, pusă în aplicare în anul următor.
         Cu toate acestea cele două biserici au continuat să tină evidenta nasterilor, căsătoriilor si deceselor dar numai pentru uzul lor.
         În arhiva parohiei ortodoxe române din Hâlmagiu s-a mai păstrat un registru al actelor de stare civila între anii 1830-1852, restul fiind predate ulterior primăriei în arhiva căreia se află în prezent.
         Pe coperta acelui registru, păstrat încă în arhiva bisericii ortodoxe, este imprimat anul 1811 dar înscrierile, cu litere chirilice, în registrul "botezatilor", încep cu data de 15 februarie 1830 si se sfârsesc în ziua de 28 decembrie 1852, al "cununatilor" cu data de 23 ianuarie 1830 si se încheie la 22 mai 1852. E vorba de volumul II. Nu s-a aflat "protocolul "decedatilor" anterior anului 1852. Sunt cele mai vechi registre de stare civila din localitate cunoscute până în prezent. Înregistrările sunt făcute de o persoană cu o scriere caligrafică perfectă, estetic, ordonat, demne de invidiat dar si de urmat.

         Coloanele sunt imprimante cu litere de tipar cirilice ca si înregistrările până la 20 iunie 1850. De la acea dată au fost scrise cu litere din alfabetul latin până la 1 noiembrie 1852 când s-au scris iarăsi cu litere din alfabetul cirilic.
         Înregistrările nu au număr curent decăt incepând cu anul 1842 si sunt făcute de protopopii Arsenie Adamovici, Petru Moldovan, preotul Ioan Jula si un singur caz de Martinius Nagy, parohul Ineului, cu ocazia botezului lui Leontinus, fiul protopopului Arsenius Adamovicius. Înregistrarea făcută la 14 aprilie 1830 are următorul continut:

         "14 aprilis pater Arsenius Adamovicius vicarius protopresbiter mater Sofia Mihailovitis habitans Magno Halmagy religionis non unitis greco ritual. Nasi batrinus domn Kirchmaer doctor medicinis Electisirna cont Iosefa Zuch matroana Veronica sora d-nei (indescifrabil). D-na Elisabeta Nemes (indescifrabil) Martinius Nagy parohul Ienye Cottu Aradens".

         În acea perioadă (1830-1852) s-au născut în Hălmagiu si filia Lestioara 875 de copii.
         Din protocolul cununatilor între anii 1830-1852 aflăm numele mirilor, vârsta lor, dacă sunt la prima ori la a doua căsătorie, datele când au fost, vestite în biserică căsătoriile, numele nasilor si a preotului care a oficiat căsătoria. Atât coloanele cât si datele mai sus enumerate sunt scrise cu litere cirilice.
         Mentionăm două cazuri de căsătorii făcute cu dispensă de la episcopul Gerasim Racs al Aradului si al doilea de la patriarhul Serbiei. Primul caz, înregistrat la pozitia nr. 4/12 februarie 1850, se referă la căsătoria lui Ioan Jula, când a fost nas Ioane Moga, paroh greco-catolic si al doilea, înregistrat la 18 octombrie 1851, la căsătoria lui Arsenie Sida, văduv în vârstă de 48 ani, cu Maria Huch de 20 ani. Barbatul a fost la a treia căsătorie. Înregistrarea s-a făcut de protopopul Petru Moldovan.
         Numitul a fost numit "jude oppidan" si impreuna cu notarul George Mihailovici au întocmit si semnat protestul primăriei din localitate împotriva arestării lui Avram Iancu în târgul din Hălmagiu la 15 decembrie 1849.
         În perioada 1830 - 22 mai 1852 au fost înregistrate 232 de căsătorii.
         Protocolul botezatilor din Hălmagiu si satul Lestioara între anii 1853- 1893 are coloanele cu litere cirilice iar completarea lor tot cu aceleasi litere scrise cu mâna până în anul 1864 de când scrierea s-a făcut cu litere latine. S-a deschis la 8 ianuarie 1853 de către protopopul Petru Moldavan (Mogdovan) si alături de el au mai făcut înregistrări preotii Arsenie Circus, Ioan Jula si altii. Scrisul este îngrijit si usor legibil.
         Se constată că în cei 40 de ani (1853-1893) au fost înregistrate 14 perechi de gemeni. Protocolul află în păstrare la primăria din localitate.
         Alt protocol s-a deschis în anul 1894 si a fost în uz până în anul 1927. Din acest protocol rezulta că la botezul lui Petru Faur, înregistrat sub. nr. 11/30 iunie 1904, a fost nasă Melania Ionescu, fiica notarului Ionescu George din Ciuci (Vârfuri). Se spune că ea a fost de o frumusete răpitoare si prin influenta lui Marilina Bocu, fiica primarului din Sinaia, a fost primită ca domnisoara de onoare la curtea regală română. Acolo a cunoscut-o arhiducele Ferdinand, mostenitorul tronului în anul 1909, îndrăgostindu-se de ea. Ioan Rusu Abrudean a scris un roman cu titlu "Îndrăgostirea unui habsburg de o tânără româncă". Peste doi ani ea a murit de meningită.
         Protocolul cununatilor între anii 1853-1907 s-a deschis la 8 ianuarie 1853 si s-a incheiat la 21 noiembrie 1907. Atât titlu cât si coloanele sunt scrise cu litere cirilice până în anul 1862. Au fost înregistrate 595 de căsătorii. Din protocol rezultă că la încheierea căsătoriilor au participat si doi martori. El a fost condus de protopopul Petru Moldovan până în anul 1866 apoi de preotii Ioan Jula si Arsenie Circus si de protopopii Ioan Groza senior, dr. Ioan Groza junior, si de protopopul Cornel Lazăr.
         Prima căsătorie s-a înregistrat la 8 ianuarie 1853.



         Din acest registru mentionăm căsătoria lui dr. Iacob Bredusan, advocat si vice fiscal a comitatului Zarand, cu Amalia Moldovan, fiica protopopului Petru Moldovan, la 22 februarie 1862, având ca martori pe dr. Iosif Hodos, prim vice prefect al comitatului Zărand, si Amos Frâncu, prim notar, apoi căsătoria lui Ilie Băltescu, notar în Hălmagiu, cu Ecaterina Germinger, la 15 septembrie 1869. Viata acestora a fost scrisă, romantată partial, de către scriitoarea Constanta Hodos în romanul Martirii, editia a-2-a, Bucuresti, 1915 (prima editie s-a scris în anul 1908)
         Din anul 1908 se deschide un alt registru în care au fost înregistrate căsătoriile până în anul 1946, in numar de 345. Prima înregistrare a început cu învătătorul Traian Mager căsătorit cu Irina Moldovan. Din acea perioadă retinem faptul că s-a făcut mentiunea profesiunii mirilor dar mai ales a nasilor, dintre care amintim pe dr. Teodor Pap, advocat, dr. Ioan Robu, primarul municipiului Arad, dr. Ioan Suciu, fost ministru, Manolescu T., profesor universitar în Bucuresti, etc.
         Din 26 ianuarie 1947 s-a deschis volumul II care se foloseste si în prezent.
         Se constată că în anul 1947 au fost celebrate 8 căsătorii, între 1948-1960 un numar de 56 si între 1961- 1990 un număr de 72. Total 317 căsătorii.
         Protocolul răposatilor ortodocsi între anii 1853-1893 are coloanele tipărite cu litere cirilice si inregistrarile tot cu acele litere până în anul 1862. Se constată că în acea perioadă de 40 ani s-au înregistrat în Hălmagiu si satul Lestioara 1840 de decese. Cele mai multe au fost: 109 în anul 1873 si 84 în anul 1880. Este impresionant de mare numărul copiilor decedati până la vârsta de 10 ani, anume 186 între anii 1858- 1875. Sunt arătate cauzele deceselor deosebite.
         La 3 august 1893 s-a deschis un alt registru în care au fost înregistrate decesele până la 26 august 1926 in număr de 954.
         BISERICA GRECO-CATOLICĂ (UNITA) a înregistrat actele de stare civilă între anii 1864-1948. Toate sunt cuprinse într-un singur registru, din care rezultă că s-au născut 74 copii, au fost celebrate 20 casatorii si s-au inregistrat 54 de decese.

         REGISTRELE DE STARE CIVILĂ DE LA PRIMĂRIA HĂLMAGIU

         Activitatea de stare civilă de la primăria din localitate a început în baza legii nr. XXXIII/1894, pusa in vigoare de la 4 octombrie 1895, pentru înregistrarea nasterilor, căsătoriilor si deceselor.
         Înregistrările au fost făcute de notari în limba maghiară până în anul 1919, în aceleasi registre cu coloane si scrieri în limba română.
         Între înregistrările de nasteri de la primărie si cele de la biserica ortodoxă, se constată mari decalaje in ultimele decenii, explicatia constând în faptul că născutii la spitale au fost adusi pentru a fi botezati la biserica din localitate si înscrisi în registrul acesteia fără să apară în registrul primăriei.
         Tot asa se constată si în cazul deceselor. Astfel cei decedati în spitale sau în alte locuri nu sunt inregistrati în registrul primăriei ci numai în cel al oficiului parohial, dacă înmormântarea s-a făcut în localitate. La primărie se trimite numai o adresă de la locul decesului cand decedatul a avut domiciliul in Hălmagiu, si în baza acesteia se face mentiune pe actul de deces.
         Din registrele, anilor 1927-1950 lipseste rubrica specificării cauzei decesului. Între anii 1927-1990 (inclusiv) au decedat în localitate si in satul Lestioara 1053 locuitori inregistrati la primărie.
         În registrele de stare civilă conduse de primărie sunt inregistrate si nasterile de la casa de nasteri din localitate până în anul 1971, precum si din alte localităti.
         De asemenea si căsătoriile persoanelor cu domiciliul temporar aici, mai ales că in penoada 1960- 1971 a fost o mare fluctuatie de populatie în timpul lucrărilor de construire a liniei de înaltă tensiune. Din registrul de căsătorii rezultă că au locuit temporar în Hălmagiu tineri din Timisoara, Bucuresti, Borsa-Cluj Siria, Arad, Brad, Brasov, Deva, Alejd (Bihor), Baia Mare, Oradea, Beius, Lipova, Sebes-Alba, etc.
         Până în anul anul 1935 căsătoriile au fost înregistrate în acelasi registru pentru toate satele ce apartineau comunei Hălmagiului iar între anii 1935- 1951 separat pentru fiecare sat si de atunci iarăsi în registrul comun. În perioada 1908-1950 au fost înregistrate 369 casatori iar in 1951 si pana in 1990 (inclusiv) 232, în total 601 căsătorii.
         Desi am prezentat cifre referitoare la numărul celor înregistrati în actele de stare civila nu am avut intentia de a face o statistică amănuntită. Am vrut numai a releva cu cifre totale numărul nasterilor, casătoriilor si deceselor din localitate în decursul celor 160 de ani de când avem evidenta lor.

         PORECLE

         Pe lângă numele de familii si prenume unii dintre localnici au primit si porecle constând din augumentative, nume de alimente preferate, nume de păsări, precum si altele. Greu de explicat!
         1. Porecle augumentative: Băltău, Budoi, Cătănoc
         2. Nume de alimente: Cîrnatu, Curcubătuta, Mîncăreanu, Pancova, Pizarau, Plăcinta, Siprăntel
         3. Nume de păsări: Cucu, Pitigus, Stiglite
         Alte porecle: Bambu, Chetămas, Cioaplea, Dăhplea, Dădălatu, Finfiric, Gibu, Gongu, Grofu, Haiec, Higea, Hăicaga, Huca, Moja, Patalic, Păntănogu, Potoc, Puiutu, Ranciu, Vintris.