inceputuri
societati
culturale
INSTITUTII
CULTURALE
artizanat
arta
literatura

INSTITUTII CULTURALE, BIBLIOTECA, CAMINUL CULTURAL

         Biblioteca

         În Hălmagiu au existat, încă din anii imediat următori ai primului război mondial, două biblioteci, una a Societătii Meseriasilor si a Comerciantilor "AVRAM IANCU", si alta a societătii de cultură "VIITORUL". De asemenea a mai fost înfiintată o bibliotecă a despărtământului ASTRA si o alta a Primăriei.
         Bibliotecile au avut multi cititori dar multe au fost si cărtile care nu s-au mai restituit si din an în an numărul lor a scăzut. Astfel între anii 1948-1950 bibliotecile s-au desfiintat. S-a simtit atunci trebuinta de a se înfiinta o bibliotecă, cu bibliotecar salariat, care să aibă cărtile în primire, să le mentină în ordine, să aibă în orice moment evidenta lor si să răspundă pentru orice carte.

         În aceste conditii s-a înfiintat, modest, la 18 ianuarie 1953, biblioteca căminului cultural din Halmagiu, condusă de învătătorul Tămas Iosif, făra salar, apoi de More Eufrosina, salariată.
         Primul sediu al bibliotecii a fost în casa octogenarului Petru Borza, până în anul 1966 când s-a mutat în clădirea căminului cultural, unde ocupă două încăperi, din care una este destinată bibliotecii propriu zisa iar alta pentru păstrarea cărtilor încă neînregistrate, a revistelor si ziarelor.
         Toate cartile sunt noi.
         La 25 aprilie 1955 biblioteca, avea 3.450 volume, în anul 1960 avea 5.245, pentru ca în anul 1968 numarul lor sa creasca la 8.727 volume, si în 1971 la 15.616.
         Tematica cărtilor este variată. Se află aici cărti din literătura universală, anume operele lui: Tolstoi, Gorki, Dikens, Gogol, Hugo, Dumas, etc. apoi clasicii români si literatura contemporană. De asemenea se află dictionarul enciclopedic român, cu toate cele patru volume, operele lui Lenin, vol. 1-48, Capitalul lui Karl Marx, operele lui Marx si Engels, cărti de călătorii, descrieri, geografie si istorice, colectia "Oameni de Seamă", apoi revistele: Lumea, Stiintă si Tehnică, Magazin Istoric, Lupta de Clasă, Cinema, Familia, Contemporanul, Revista Muzeelor, etc.
         Se observă o permanentă preocupare de a se îmbogăti biblioteca cu toate felurile de cărti. Astfel cartile solicitate de cititori si care încă nu sunt în dotarea bibliotecii se solicită de la biblioteca centrală.
         De mai multi ani biblioteca din Hălmagiu are filiale în satele: Tisa, Leasa, Lestioara, Bănesti, Ionesti si Tărmure. Pentru aceste sate cărtile se ridică de la bibliotecă de către cadrele didactice ale satelor enumerate, se împrumută cititorilor si după citire se restituie.
         Cele mai multe cărti se citesc toamna si iarna.
         Se acorda preferinta cărtilor din literatura universală si din literatura română clasică si contemporană. Cititorii vârstni preferă cărtile cu continut stiintific si medical. Biblioteca are catalog si fisier, după grupele de tematică si în ordinea alfabetică, după autori. Rafturile pe care sunt păstrate cărtile sunt noi iar încăperile sunt luminoase si curate.
         Iata si o statistica a cartilor, dupa tematica:


TEMATICA

Anul 1968

Anul 1970

Anul 1971

ecologica

1425

2244

3432

stiintifica

519

651

916

tehnica

353

349

397

agricola

884

636

1051

literatura

3925

5704

7372

literatura copii

719

788

1201

Total:

7825

10372

14369


         Fiecare cititor are o fisă în care notează cărtile citite.
         Biblioteca a organizat simpozioane cu următoarele teme: "Carti Noi", "Cordovanii", "Un om între oameni", "Femeia în literatura", "Dragostea în lirica româneasca".

         CAMINUL CULTURAL

         Deoarece Halmagiul a fost si este un centru al vietii culturale al tuturor satelor din jurul sau s-a simtit nevoia unui cămin cultural atât ca focar de răspândire a culturii cât si ca edificiu care să favorizeze manifestările culturale si artisitice locale si să poată primi echipele artisitice si turneele din alte localităti.
         După cum s-a arătat în altă parte, grupurile de elevi si de studenti, aflati în vacante, ca să poată da rezentatii teatrale întâmpinau mari greutăti, din punct de vedere material, si ca să poată răzbi apelau la auspiciile Societătii meseriasilor si comerciantlor "AVRAM IANCU" sau a societăti de cultură "VIITORUL". Dar aceste societăti, după cel de al doilea rătboi mondial, au cunoscut declinul si mergeau inevitabil spre dizolvare. Se impunea deci înfintarea unui cămin cultural care sa preia patrimoniul spiritual si artisitic al acestora si să îndrume activitatea cultural - artisitică în conditiile epocii noastre.
         În aceste conditiuni a apărut căminul cultural din Hălmagiu, în anul 1945, ca o necesitate obiectiva.
         Societatea meseriasilor si comerciantilor "AVRAM IANCU", având terenul si o clădire veche la intersectia străzii Farmaciei cu strada principală, le-a cedat pentru construires căminului cultural, urmând a se demola constructia veche si a se ridica în locut ei edificiul căminului cultural.
         Cu mult elan s-a pornit la construirea fundatiei dar au lipsit celelalte materiale si mai ales banii, care în acel timp se devalorizau vertiginos. Astfel după putin timp lucrarea a fost abandonată iar manifestările cultura1 artisitice s-au tinut în sala mare a "Birtului Mare".
         An de an, începând cu 1954, se punea cu tot mai multă insistenta problema construirii unui local pentru căminul cultural. S-au adunat din nou fonduri bănesti si materiale de constructie si în cele din urmă, în anul 1961, s-a obtinut aprobarea de la forurile competente iar în anul următor au început lucrările.
         Căminul a fost construit pe terenul din mijlocul comunei, ce a apartinut Băncii Crisana, până în anul 1948, iar anterior a format proprietatea Domeniului de Hălmagiu. A fost demolată cladirea veche si în locul ei s-a înăltat căminul cultural.
         Fosta regiune Crisana-Oradea, de carapartinea din punct de vedere administrativ Hălmagiul în acel timp, a alocat un fond bănesc de 60.000 lei iar locuitorii Hălmagiui si ai satelor înconjurătoare au prestat munci voluntare pentru demolarea vechii clădiri, transportul pietrelor de fundatie, a cărămizilor din gara Hălmagiu, a balastului si a restului materialelor de constructie. În fine, la 23 august 1967 s-a facut inaugurarea căminului cultural.
         El are o capacitate de 400 locuri si o valoare de 375.000 lei (la valoarea banilor din anul 1967). Mobilieru costând 40.000 lei, a fost primit prin intermediul fostei case raionale de cultură a raionului Gurahont.
         Scena mare ofera posibilitate unor manifestări cultural-artistice în et conditii optime, putând face fata, cu succes, si turnelor din alte localitati si orase. De asemenea si ecranul de cinematograf poate oferi proiectii bune.
         Dintre îndrumătorii vechi ai caminului cultural amintim pe: prof. Tamas Iosif, învatatorul Turuc Octavian, Dusan Constantin, Tîrcus Maria si Pop Alexandru.

----------

----------