inceputuri
SOCIETATI
CULTURALE
institutii
culturale
artizanat
arta
literatura

SOCIETATI CULTURALE

         Casina din Hălmagiu.

         Din informatiile primite de la oamenii vârstnici de astăzi, rezultă că în ultimul deceniu al veacului trecut (al XIX-lea) era în localitate o casină a intelectualilor, în casa actualmente proprietatea protopopiatului ortodox, unde era locul de întâlnire al intelectualilor si unde se citeau ziare, reviste, se jucau cărtii, biliard si alte jocuri de societate.
         După ce casa a fost cumpărată de către protopopiat, casina s-a mutat în casa lui Simion Moldovan, care tinea prăvălie si restaurant, iar după decesul acestuia /anul 1908/ în casa lui Simion Rozenzweig /Birtul Mare/ până în anul 1935, când s-a dizolvat.
         Iată ce ne relata despre această casină, la data de 12 august 1971 Gheorghe Hantiu în vârstă de 90 ani:


Birtul Mare

         "Prin anul 1896, când am venit eu în Hălmagiu si aveam vârsta de 14-15 ani, am găsit aici o casină în casa pe care au cumpărat-o protopopii. De aici casina s-a mutat în casa lui Simion Moldovan, care era mare comerciant si a pus la dispozitia casinei o cameră pe gratis. După ce a murit Simion Moldovan casina s-a mutat în localul "Birtul Mare", proprietatea lui Simion Rozenzwieg, cam prin anii 1908-1910, pâna prin anii 1934-1935, când s-a desfiintat fiindcă cei mai multi membrii a ei trecuseră la- Societatea "VIITORUL".
         La casină se citeau ziare si reviste, iar câteodată se vindeu si băuturi spirtoase dar în cantităti mici. Tot aici se jucau cărti si biliard si alte jocui de societate."

         Dintre manifestările cultural artistice de sfârsitul secolului al XIX-lea si începutul secolului al XX-lea amintesc: jocurile de călusari, reprezentatiile teatrale, corurile instruite si conduse de către Mihai Vidu si altele.

         Călusarii sau "Caluserii" din Hălmagiu.

         Căluserii este un stravechi joc popular, ce se pretinde că l-am mosteriit de la romani. El are amprentă profund etnică si evocă momente dintr-un rit străvechi, pierdut în ceata veacurilor, readucând un crâmpei din dansul romanilor, sub conducerea străbunului Romulus, cu ocazia răpirii fecioarelor Sabinilor.
         Scriitorul francez Ulisse de Marsilliac, în urmă cu un secol sustinea că numele jocului se trage, dupa date etimologice, din unirea cuvintelor "collis - salii" (colina Salinienilor din Roma antică) si înseamnă, în aceptiunea de azi, "săltător", existând o identitate perfectă între călusarii nostrii si jocurile salinienilor de pe vechea colină a Romei. Astfel, seful călusarilor salinienilor se numea "VATES" iar al călusarilor se numes "VATAF". (vezi NOTA 1)
         Cercetătorii originii acestui joc sustin ca el aproape dispăruse din Transilvania în prima jumătate a veacului al XIX-lea si că după anul 1848 s-a reactualizat în părtile Blajului, a Brasovului si în Tara Bârsei. (vezi NOTA 2)
         Această actiune de reînviere a datinilor străvechi s-a extins si în fostul comitat al Zarandului si în a doua jumătate a veacului trecut, precum si în primele două decenii din veacul al XX-lea. Jocul călusarilor a fost una dintre actiunile de bază ale afirmării culturale si artistice.
         Despre o echipă de călusari din Hălmagiu s-a scris în presa timpului un articol, în ziarul "VIITORUL" /anul 1884/ ce apărea în Budapesta, si probabil si în alte periodice. (vezi NOTA 3)
         Cei mai vârstnici dintre locuitorii de azi ai comunei povestesc cu mândrie despre jocurile de călusari din tineretea lor.
         O fotografie, îngălbenită de vreme, ne arată că în anul 1913 echipa de călusari din localitate se compunea din următorii tineri: Sirban Gheorghe si Sbîrcea Ioan (rândul de jos) Popovici Petru 1, Lazăr Emil (fiul protopopului Cornel Lazăr), Popovici Petru 2, Căinap Ioan, Jepidan lulius, Petrescu Ioan, Paic Nicolae, Buta Ioan, Putici Alexandru - vataful echipei - Mot Ilie, Giurgiu Ioan si Neamtu Ioan (rândul 3).

----------

----------

         Azi acest străvechi joc a căzut din nou în desuietudine.
         Desigur că în intervalul de timp, între anii 1884-1914, cât si după aceste date, au fost multe manifestări artistice, dar nu ni s-au păstrat documente cu ajutorul cărora să le putem atesta. Se stie doar atât că jocul călusarilor se practica, la serbările mari, la miezul noptii.
         Arhiva protopopiatului ortodox din Hălmagiu ne oferă două însemnări oficiale despre balurile din anul 1902, arătând că s-au încasat 194 coroane si 51 fileri si altă dată 186 coroane si 70 fileri, sume care s-au vărsat în bugetul bisericii, aceste baluri fiind aranjate de către "Comitetul Parohial" si de către "Tinerimea Română". (vezi NOTA 4)
         În fine în nr. 27/1906 al revistei "FAMILIA", cuprinde următoarea însemnare despre o reprezentatie teatrală din Hălmagiu:

         "Tinerimea inteligentă română din Hălmagiu si împrejurime va da duminecă la 16/29 iulie, cu ocazia adunării generale a despărtământului din Brad, al Asociatiunii din Sibiu, reprezentatie teatrală în Hălmagiu. Se va juca piesa "URA si DRAGOSTEA", teatru poporal în trei acte de Traian Mager. După teatru dans." (vezi NOTA 5)

         Societatea meseriasilor si a comerciantilor, "AVRAM IANCU"
         Casina, despre care am vorbit mai înainte, fără a fi un club exclusiv al intelectualilor, avea totusi un profil de local destinat intelectualilor.
         Cum în Hălmagiu erau multi meseriasi si comercianti, pentru a avea si ei un local al lor, în care să poaată petrece timpul liber, să discute probleme legate de profesiunile lor si să fie la curent cu evenimentele zilei, au hotărât să înfiinteze un club si animati de tăbăcarul Gheorghe Hantiu, care în vârstă de 90 ani, au pua bazele, în anul 1919, unei societăti, pe care au intitulat-o: "Societatea meseriasilor si a comerciantilor AVRAM IANCU, din Hălmagiu".
         S-a închiriat un local si din câstigurile rezultate de la jocurile de carti si biliard s-a format un fond destinat dezvoltării societătii, care mai târziu a fost înzestrată si cu un aparat de radio.
         În anul 1926 s-a deschis un bufet si din veniturile realizate s-a cumpărat mobilier, biliard, s-a completat biblioteca si în fiecare an se cumpărau haine si încăltăminte pentru copiii săraci.
         În cadrul societătii se organizau petreceri si revelioane, cu taxe de intrare, la care petreceri puteau lua parte si persoane membre, regula fiind aceea că fiecare membru al societătii poate aduce la petrecere o familie prietenă, nemembră. Iată cum arăta o invitatie la una din petrecerile organizate de această societate:

         INVITARE:
         Societatea Meseriasilor si a Comerciantilor "AVRAM IANCU" din Hălmagiu cu onoare vă invită la
         PETRECEREA TEATRALĂ
         Împreunată cu dans, care se va tine în ziua de 7 iulie, dumineca 1927 în localul Societatii. Începtul la orele 9 seara.
         Pretul de intrare: Loc I 40 lei, Loc II 30 lei. Loc de stat 20 lei.
         Venitul curat este destinat pentru facerea unui steag National Societătii "AVRAM IANCU"
         Comitetul Aranjor.

         pag.2

         PROGRAM:

                   1. NĂTĂFLEATĂ LA PETIT, comedie într-un act de N.Moise.
                   Persoanele:

Stan Bolovan

.................................................

Dl. Ioan Roman

Natafleata

.................................................

Dl. Traian Giurgiu

Badea Dan

.................................................

Dl. Gh. Jepian

Baba Dochia, sotia lui Dan

.................................................

Ds. Aurelia Trifa

Viorica, fiica lor

.................................................

Ds. Olivia Sida

Baba Chiva

.................................................

Ds. Olivia Sida

Cascata, fiica ei

.................................................

Dl. Paval Dusan

2. TIGANUL LA VANAT, comedie în doua acte de Emanoil Suciu.

Persoanele:

Rusalin, tigan de cort

.................................................

Dl. Gh. Jepian

Sofronia, sotia lui

.................................................

Ds. Olivia Sida

Laica, copilul lor

.................................................

Dl. Oct. Ciungan

         Activitatea acestei societăti s-a împletit mult timp cu aceea a altei societăti, cu scopuri similare, dar cu mai multe posibilităti de afirmare si realizare a scopurilor propuse.
         Este vorba despre "Societatea de Ajutor si Cultură "VIITORUL".
         Această societate a fost opera meseriasilor români din localitate, emigrati în Statele Unite ale Americii, înaintea primului război mondial. Plecati de pe plaiurile natale, pentru a scăpa de asuprirea monarhiei austro-ungare si pentru a putea aduna, prin muncă, un capital din care să poată trăii cu familiile lor, acesti meseriasi au înfiintat un fond bănesc, pe care l-au numit "VIITORUL". Operă de pură filantropie Viitorul a dovedit în curând că si-a binemeritat acest nume, fiindcă sperantele initiatorilor si-au atins scopul. Iată cum si-au exprimat dorintele lor, în haina legii, acesti emigranti:

         "Subsemnatii initiatori si înfiintători ai fondului "Viitorul" cu datul zilei de azi cuprindem dorintele noastre în următoarele LITERE FUNDATIONALE:
         1. Fondul care îsi ia fiintă cu datul zile de azi va purta totdeauna numele "Viitorul" înfiintat de românii gt. ort.din Hălmagiul Mare, comitatul Arad, aflător în America în anul 1916.
         2. Scopul înfiintării acestui fond este ajutorarea copiilor gr.ort., români care cercetază scoala gr.ort. română din Hălmagiul Mare cu cele trebuincioase, cum sunt carti, îmbracaminte si altele. Preferiti sunt copii săraci care dau dovadă că sunt diligenti.
         3. Spre acest scop nu se vor folosi însă decât trei părti din interesele fondului, iar a patra parte se va adăugâ an de an la capitalul fundator.
         4. Ajutoarele ce se vor da, precum cui se vor da, se va decide de către comitetul parohial în coîntelegere membrii fondatori si urmasii lor.
         5. Capitalul se va pastra totdeauna la filiala bancii "Crisana" din Halmagiul Mare. Daca aceasta din oarecareva întâmplare ar înceta a mai functiona, comitetul parohial în coîntelegere cu membrii fondatori sau urmasii lor vor designa o altă bancă sigură.
         6. Fondul acesta se înfiintează si ulterior se alimentează (sporeste) din taxele membrilor fondatori pe viată si ajutători, din alte donatiuni benevole venite de la petreceri si alte serbări ce s-ar aranja în favorul fondului, fie în America, fie acasă.
         7. Membru fondator se socoteste oricare român, gr.ort. din Hălmagiul Mare si jur care contribuie vreodată cu suma de 20.00 USD sau mai mult. Membru pe viată poate fi oricare român gr.ort. din Hălmagiu si jur, care contribuie deodată cu o sumă de cel putin 10.00 USD. Oricine ar contribui cu o sumă mai mică de 10.00 USD se socoteste membru ajutător al fondului Viitorul, fără a avea vreun drept a dispune asupra lui.
         8. La caz că scoala gr.ort. română din Hălmagiul Mare ar înceta de a functiona, premiile cuvenite scolarilor se vor da băietilor aplecati la meserii. Bineînteles, celor gr.ort. români din Hălmagiul Mare.
         9. Premiile si ajutoarele se vor împărti începând cu anul scolar 1917-1918".

         După terminarea primului război mondial, cu mici exceptii, meseriasii emigranti s-au reîntors la vetrele lor, căutând să-si întemeieze familii, iar fondul bănesc a fost depus spre fructificare la "Banca Crisana, Institut de Credit si Economii" din Hălmagiu.
         La data de 13 decembrie 1923 societatea de Cultură si Ajutor Viitorul avea o depunere de 56.836 lei, pe libretul de economii nr.281, iar la 30 iunie 1928 depunerea se ridica la suma de 90.449 lei.
         Din documentele care au mai rămas din arhiva acestei societăti, si pe care le-am putut cereceta, rezultă că la 30 iunie 1935 fondul de depunere era de 57.065 lei, fată de 124.986 lei, existent la data de 31 decembrie 1931.
         Explicatia acestei scăderi constă atât în faptul consumării capitalului în scopurile propuse, cât si în dispozitiunile legii de conversiune din 7 aprilie 1934, care a afectat si depunerile societătii "Viitorul", desi aceasta avea un scop filantropic.
         Cu toate acestea, activitatea filantropică si culturală a continuat si după acest dezastru financiar. Pentru a-si putea atinge scopurile propuse, Viitorul si-a mărit numărul membrilor, cooptând si intelectuali, având acum 84 membrii si desfăsurându-si activitatea în baza statutelor aprobate încă din anul 1932 .(vezi NOTA 5)
         Mult timp conducerea acestei societăti a fost încredintată următoarelor persoane: Dărău Petru, presedinte, Gheorghe Sirban, vicepresedinte, Gheorghe Balta, secretar, Lucaciu Adrian, casier, Cizmas Alexandru, controlor, Virgil Chis, bibliotecar, si dr: Mihail Nicula, jurist consult.

         Cum si-a atins scopul această societate?

         Statutele societătii "Viitorul" n-au rămas litere moarte.
         Conducerea ei a avut în atentie realizarea scopului propus si în toate ocaziile s-a achitat cu cinste si generozitate. Astfel, cu prilejul serbărilor de iarnă si de primăvară, precum, si la începutul si sfârsitul anului scolar, copiii săraci s-au bucurat deplin de darurile primite.
         Cu ocazia serbării de sfârsit de an scolar din 29 iunie 1927, un număr de 29 elevi ai scolii primare din Hălmagiu au primit obiecte de îmbrăcăminte în valoare de 4.237 lei si pentru toti scolarii s-au cumpărat bomboane în valoare de 245 lei. Total s-au cheltuit 4.482 lei, asa cum rezultă din tabelul ce cuprinde numele fiecărui elev, descrierea obiectelor primite, valoarea lor si semnăturile presedintelui si a secretarului societătii.
         Din documentele originale, ce le-am avut la dispozitie, rezultă că si în alte ocazii elevii scolii din Halmagiu s-au bucurat de ajutorul "Viitorului". Astfel, la serbările de iarnă din anul 1931 un număr de 16 elev săraci au primit articole de îmbrăcăminte, dintre care: 8 perechi de ghete, în valoare de 1.140 lei, 3 costume de haine, 18 m barche, în valoare de 1.860 lei. De asemenea, cu ocazia începerii anului scolar 1932, din dania acestei societăti s-au cumpărat 56 manuale scolare pentru elevii claselor I - III, în valoare de 2.019 lei.
         Opera de binefacere s-a extins si asupra elevilor din jurul Hălmagiului. Astfel elevii săraci ai scolilor din Brusturi, Cristesti, Bănesti, Ionesti si Sîrbi au primit manuale scolare cumpărate de către societatea "Viitorul". Pentru ilustrarea acestui fapt reproduc următoarea scrisoare de multumire:

         "Scoala primară de Stat din comuna Sîrbi. Nr.14/1932. Onor Societatea "Viitorul" - Hălmagiu. Subsemnatul învătător diriginte al scolii primare din Sîrbi, recunosc câ am primit de Onor. Societate 3 bucăti manuale pentru copii de clasa a II-a si 2 bucăti pentru clasa III a care s-a distribuit la copii, conform tabelului alăturat. Cum aceste cărti Onor. Societate a binevoit a le dona copiilor săraci, îi aducem cele mai vii multumiri, pentru gestul nobil ce I-a făcut. Sîrbi la 2 decembrie 1933. Cu deosebită stimă. SS Gancea Traiar înv. diriginte. Stampila scolii primare din Sârbi."

         Asemenea scrisori au mai fost adresăte si de către scolile primare din comunele Brusturi, prin primarul Dragos Petru si directorul scolar Dumitrescu Petru, apoi de scoala primară din Cristesti, prin învătătorul Onetiu Petru si scoala primară din Bănesti prin primarul Groza Ion si învătătorul Popovici Adrian.
         Desigur donatiile societătii au continuat si în anii următori, precum si în alte ocazii, dar nu avem documente cu care să le putem justifica. O filă stingheră, dintr-un dosar răvăsit, ne confirmă în mod autentic că la data de 24 decembrie 1939 un număr de 19 elevi săraci de la scoala primară din Hălmagiu au primit: 2 paltoane, 4 bucăti haine si 13 perechi ghete, în valoare totală de 6.570 lei. Distribuirea obiectelor a fost confirmată de semnăturile notarului Moldovan Ioan si directorului scolar Cătana Vichentie si a protopopului Stefan Bogdan.
         Dar societatea "Viitorul" nu s-a mărginit numai la opera de ajutorare a copiilor săraci cu articole de îmbrăcăminte, ci a avut si un rol activ pe tărâm cultural. Din fondurile acestei societăti s-au cumpărat cărti pentru biblioteca scolii, cât si pentru biblioteca societătii meseriasilor si a comerciantilor "Avram Iancu", în al cărei local îsi desfăsura întrunirile, întrucât membrii societătii "Viitorul" erau, în acelasi timp, si membrii ai Societătii meseriasilor si a comerciantilor "Avram Iancu".
         Sub auspiciile "Viitorului" s-au organizat petreceri si manifestări cultural artistice. Învătătorii, studentii si elevii diferitelor scoli se întruneau în vacantele de iarnă, de primăvară si de vară, si organizau reprezentatii teatrale, cu programe foarte reusite, iar veniturile completau fondurile acestei societăti. Societatea "Avram Iancu" punea la dispozitia studentilor si a elevilor mobilierul său, scaunele si băncile, pentru aranjarea unui program artistic, urmat de bal, precum si împrumuta cărtile din biblioteca sa pentru citit, iar societatea "Viitorul" obtinea autorizatiile pentru tinerea petrecerilor pe care le si patrona.
         Dar, spre regretul tuturor, activitatea ambelor societăti a cunoseut declinul, începând cu anul 1941, data începerii războiului. Membrii mai tineri ai ambelor societăti au plecat în război, iar cei mai vârstnici, n-au putut face fată scopurilor nobile. Capitalul depus la bancă s- devalorizat si membrii cei mai activi au cunoscut oboseala bătrânetii si, încetul cu încetul, implacabila moarte a rărit în mod impresionant numărul -lor.
         Ambele societăti au continuat, sporadic, să-si desfasoare activitatea până în anii 1948-1950, când s-au dizolvat.
         Patrimoniul lor a fost preluat de către Căminul Cultural, iar cele două biblioteci, cu putinele carti care au mai rămas, au constituit baza de formare a bibiotecii nou înfiintată, în cadrul căminului cultural.

         Alte manifestări culturale

         Cele două societăti n-au epuizat decât o parte din sfera manifestărilor culturale din Hălmagiu, pentru în perioada dintre cele două războaie, ca si posterior acestora, tineretul comunei, numeros la număr, s-a angajat si-n alte actiuni cultural artistice. Astfel, primii tineri de după cel dintâi, război mondial care s-au angajat în actiuni culturale au fost învătătorii: Popovici Traian, Constantin Balta, Gheorghe Fărcas, Sîrban Pompiliu, Irimie Ioan, Elena Busa, Ninuta Balta, etc. iar prin anii 1931-1935 un grup de învătători entuziasti au format o orchestră, cântând în perioada vacantelor de vară în fata cafenelei, condusă de Petru Borza. Din această orchestră făceau parte: Cornel Balta, Octavian Turuc, Busa Gheorghe, Tiberiu Sirban, Zlăgnean Ioan si Ciuncan Octavian.
         Elevii si sudentii dădeau reprezentatii teatrale în toate vacantele, iar vara organizau petreceri, concerte, piese de teatru, sezători literare, toate urmate de dans, sau chiar baluri. Pentru reusita serbărilor se adunau toti elevii si studentii, indiferent dacă aveau sau nu rol în piesele de teatru, în cor, etc. ajutând la împodobirea sălii, a construirii scenei (fiindcă pe vremea aceea nu era o scenă fixă ci se construia la fiecare spectacol), a aranjării scaunelor - aduse de la societatea "Avram Iancu", de la judecătorie, de la primărie si din alte părti.
         Dintre piesele reprezentate de tineretul hălmăgean amintesc: Nătăfleată la petie, de N. Moise, O noapte furtunoasa, de I.L. Caragiale, Muscata din fereastră si Titanic Vals de Tudor Musatescu, Omul care a văzut moartea, de Victor Eftimiu, Se face ziua de Zaharia Bârsan, Domnul Notar de Octavian Goga, D-ale carnavalului, de I.L.Caragiale si Conul Leonida fată cu reactiunea, apoi coruri, scenete, tablouri dramatizate si monoloage.
         Dintre elevii, învătătorii si studentii care s-au distins pe acest tărâm amintesc pe: Putici Ioan Lutu, Gheorghe Tîrcusi, Turuc Hortensia, Monica Traian, Litu Balta, Buta Vasile, Cătana Mircea, Elena Balta, Doina Mizes, Lupu Ioan, Sirca Aurel, Gicu Banici, Nicu Leuca, Valeriu Tudor, surorile Dorica si Cornelia Zbârcea, etc. Cu un deosebit talent Popovici Vasile distra publicul prin monoloage ce le spunea ca nimeni altul.
         Pentru buna reusită a serbărilor aportul protopopului Stefan Bogdan a fost, de multe ori, hotărâtor. Înzestrat cu un remarcabil simt artistic si elan tineresc, la care se adaugă si o vasta cultură, tineretul a găsit în persoana acestuia un colaborator cum putine localităti au mai avut. Corurile instruite de el produceau, atât pentru executanti cât si pentru auditori, convingerea că executarea este perfectă, emotia artistică comunicându-se, simultan, de la dirijor la coristi si de la acestia la publicul din sala.
         Nu s-ar putea crede, nici un moment, că între grupurile de elevi, studenti si învătători, pe de o parte, si între societătile Avram Iancu si Viitorul, pe de altă parte, ar fi existat relatii încordate si antagoniste.
         Din contră, domnea un spirit de colaborare deplină, si cum se putea să fie altfel când elevii, studetii si învătătorii erau, în cea mai mare, fiii membrilor acestor societăti, iar părintii lor sprijineau din răsputeri actiunile culturale. Ba mai mult, pentru ca legătura dintre intelectuali si meseriasi să fie cât mai trainica, societatea "Viitorul" a ales ca presedinte de onoare pe notarul public Sîrbu Petru si ca bibliotecar pe Virgil Chis, functionar la judecătoria din localitate. La rândul lor elevii si studentii găseau si rezervau roluri în piesele de teatru, coruri, monoloage, etc. pentru tinerii meseriasi. Asa, de exemplu, Luciu Ilie, de nenumărate ori a jucat în piesele de teatru alături de elevi si de studenti, desi era meserias, iar Ciungan Octavian si Busa Arsenie cântau la contrabas în orchestrele învatătorilor, desi erau meseriasi. În fine,- manifestările sportive înfrătirea dintre tineretul intelectual si meseriasi era deplină.
         Sirul manifestărilor culturale se continuă. Pentru exemplificare reproduc doua dintre programele tinerimii intelectuale din Hălmagiu, în vara anului 1943:
         1. La data de 15 august 1943 a avut loc, în localul Birtul Mare, un program artistic, format din trei parti:

         Partea I-a: cor
         - Vointa Neamului, cor mixt de Danielescu.
         - Toate fetele se duc, cântec popular de Teodorescu. Cor mixt.
         - Trageti hora, cântec popular de Meittert, cor mixt.
         - Serenadă de Bena. Sextet.
         - D-auzi mândro, de Nicolae Oancea, cor mixt.
             Conducerea muzicală: protopop Stefan Bogadan.

         Partea II-a
         - Scrisoarea III-a de Mihail Eminescu. Tablou dramatizat, interpretat de Litu Balta, elev, Buta Vasile, student, Mircea Cătană, învătător.
         - Concediul Tiganului, dialog comic, interpretat de Litu Balta, elev si Tudor Valeriu, învatator.

         Partea III-a
         ZORILE, drama în doua acte, de St. O. Iosif, cu urmatoarea distributie:

- Parintele Dan

.................................................

Ioan Lupu, bacalaureat

- Iustina, sotia lui

.................................................

Doina Mizes, bacalaureata

- Anisia, mama

.................................................

Elena Balta, normalista.

- Contele Arpad de Nyary

.................................................

Vasile Buta, student

- Gabor, capitan de panduri

.................................................

Mircea Catana, invatator

- Temnicerul

.................................................

Leuca Nicolea, bacalaureat

- Moti, panduri, popor

.................................................

alti elevi din localitate

         Dupa programul, dans.

         2. Al doilea program a avut loc în ziua de 12 septembrie 1943, în localul scoalei primare, fiind o sedinta literara de adio, cu urmatorul program:

- Cuvant de deschidere, rostit de

............................

Vasile Buta, student

- Ganduri, versuri de

............................

Ioan Lupu, bacalaureat

- Fragmente din opera lui George Cosbuc

............................

Vasile Buta, student

- Horia, poezie de Aron Cotrus

............................

Mircea Catana, invatator

- Tara visurilor noastre, schita de

............................

Ioan Lupu, bacalaureat

- Poezie, de

............................

Doina Mizes, bacalaureata

- Versuri de toamna, de

............................

Ioan Lupu, bacalaureat

         Astfel de manifestari cultural artistice au avut loc în toate vacantele de primăvară, dar mai ales în vacantele mari, ele continuându-se si în perioada anilor 1945-1950, sub conducerea lui Gicu Balici, regizor la opera din Timisoara.
         În anii următori generatiile de elevi si de studenti pregătesc piese de teatru, coruri, scenete, recitari, etc. animati de dorinta de a întretine o viată culturală cel putin la nivelul înaintasilor lor.
         În prezent activitatea cultural artistică se desfăsoară în cadrul caminului cultural, în conditii deosebit de avantajose, după planuri dinainte stabilite.

         VIATA CULTURALĂ CONTEMPORANĂ

         Facând un salt în timp vom consemna unele manifestari culturale din Hălmagiu din deceniile 8 si 9 ale acestui secol. Spre deosebire de deceniile anterioare viata culturală a avut aspecte variate: brigăzi stiintifice conduse de prof. Tămas Iosif, simpozioane, întâlnirea fiilor Hălmagiului, piese de teatru, manifestări folclorice, etc. Vom descrie câteva dintre acestea.
         “Întâlnirea fiilor Hălmagiului”
         Din initiativa primarului Stefea Iosif a avut loc în după amiaza zilei de 18 octombrie 1974, în sala caminului cultural din Hălmagiu, prima întâlnire a fiilor acestei localităti. După emotionantele clipe ale reîntâlnirii s-a desfăsurat un simpozion cu următoarele teme:
         - Cuvânt de salut rostit de învătătorul septuagenar Cătană Vichentie­, supravietuitor al delegatiei ce a reprezentat Hălmagiu la actul unirii de la 1 decembrie 1918 de la Alba Iulia.
         - File din istoria Hălmagiului prezentate de Buta Vasile, notar de stat în Deva.
         - Avram Iancu în legendă si traditie, prezentare de prof. Păiusan Ioan de la scoala din Hălmagiu.
         - Din viata culturală a Hălmagiului, expunere de prof. Balta Ioan.
         - Hălmagiul în perspectiva viitorului, expunerea primarului Stefea Iosif.
         - Prezentarea si discutarea schitei de sistematizare a localitătii.
         Au mai luat cuvântul prof. Tămas Iosif, juristul Tarcus Gheorghe din Arad, colonelul Duma Romulus din Bucuresti, dr. Lambing Ladislau si alti hălmăgeni, după care a urmat un program artistic sustinut de corul căminului cultural din localitate, dirijat de prof. Balta Ioan.
         A doua zi, duminică 19 octombrie 1974, la orele 10, în prezenta multor mii de oameni din Hălmagiu si împrejurimi, a avut loc festivitatea dezvelirii bustului lui Avram Iancu în centrul comunei, pe locul odioasei sale arestări din 15 decembrie 1849. Serbarea a fost deschisă de un grup de 50 călăreti îmbrăcati în costume nationale locale, ei simbolizând un grup de luptători din revolutia anilor 1848/49. Cuvântul omagial a fost rostit de primarul Stefea Iosif. După dezvelirea bustului, în aplauze entuziaste, corul din localitate a cântat "Marsul Iancului" si alte cântece dedicate eroului, apoi un grup de actori de la teatrul de stat din Arad a recitat poezii patriotice. Corul căminului cultural din comuna Buteni, premiat si laureat la mai multe festivaluri din tară, a delectat multimea cu cântece patriotice de epocă si contemporane. La această solemnitate a participat si o delegatie din Cîmpeni, jud. Alba.
         Câteva aspecte ale acestei mărete serbări au fost eternizate în fotografii iar televiziunea română a înregistrat multe secvente pe care le-a transmis în seara de 22 octombrie 1974.
         Tunul de lemn, făcut de locuitorii satului Brusturi-Hălmagiu, si asezat pe postamentul din dreapta bustului, ne reaminteste refrenul din nemuritorul mars al eroului: "Iancule mare, bravule tare, cu noi să fi".

----------

----------

         SIMPOZIOANE

         Marti 4 decembrie 1979 ziarul Flacăra Rosie din Arad relata în pag. 3 despre o reusită actiune culturală la Hălmagiu organizată de muzeul de istorie al judetului Arad în colaborare cu Comitetul de cultură si educatie socialistă al comunei Hălmagiu. Cu acea ocazie s-a lansat volumul nr. IX/1979 al publicatiei ZIRIDAVA editat de muzeul judetean Arad, cuprinzând 1167 pagini. La acest volum au colaborat si hălmăgenii: Ion Nită Nicodin din satul Brusturi-Hălmagiu, cu articolul "Viata poporului, tradi iile si realitătile de azi în opera grupului de pictori naivi din judetul Arad" (pag. 659-661), apoi juristii hălmăgeni Buta Vasile, cu articolul "Pagini din istoria modernă a Hălmagiului" (pag.679-687) si Târcus Gheorghe cu articolul "Consideratii privind eliberarea din iobăgie si înnobilarea unor familii de tărani români din tinutul Halmagiului în secolele XVII-XVIII" (pag. 1025-1058).

         Un an bogat în manifestări culturale a fost 1983.

         1. În ziua de 9 februarie 1983 Comitetul de cultură si educatie socialistă din Hălmagiu în colaborare cu scoala de 10 ani din localitate au organizat un simpozion cu ocazia împlinirii a 140 ani de la nasterea lui Alecu Russo. Au fost prezentate, în sala de sedinte a consiliului popular, patru comunicări de către profesorii Bradin Virgiliu, Sirca Traian, Motica Elena si Dărău Toma, după care a urmat un recital din "Cântarea României" a lui Alecu Russo, cu texte în limbile română si franceză, citite de elevii scolii din localitate.
         În încheiere a urmat prezentarea programului de activitate culturală pentru anul 1983.

         2. La 6 iunie 1983, cu ocazie împlinirii unui veac de la moartea lui CIPRIAN PORUMBESCU, din initiativa scolii din localitate s-a organizat si a avut loc, în sala căminului cultural din Hălmagiu, simpozionul dedicat marelui compozitor, cu următorul program: ­
         - Cuvânt de deschidere, rostit de primarul Indries Traian
         - Familia si copilăria compozitorului, prezentare de prof. Păiusan Ioan.
         - Ciprian Porumbescu ca adolescent si lupta cu viata, expunere de prof. Motica Elena.
         - Maturitatea si epoca studentiei lui Ciprian Porumbescu la Cernăuti si Viena, expunere de prof. Bradin Virgiliu.
         - Creatia muzicală a lui Ciprian Porumbescu, expunere prezentată de prof. Brânda Gheorghe
         - Anii din urmâ ai compozitorului si cinstirea lui în constiinta posteritătii, prezentare de juristul Buta Vasile.
         Elevii scolii din localitate au interpretat cântece din creatia lui Ciprian Porumbescu si s-au transmis prin bandă de magnetofon fragmente din balada compozitorului.

         3. La 30 noiembrie 1983 a avut loc, în sala mare a primăriei din Hălmagiu, simpozionul închinat împlinirii a 65 ani de la unirea Transilvaniei cu România la 1 decembrie 1918. Au fost prezentate comunicări de către juristul Buta Vasile, profesorii Bradin Virgiliu, Sirca Traian si Dărău Toma de la scoala din localitate si de prof. Muresan Augustin de la muzeul de istorie al judetului Arad.
         Scoala din localitate a prezentat un foarte reusit program artistic compus din recitări si cântece dedicate marii uniri.

         În anii următori au avut loc diverse manifestări culturale si din alte localităti si turnee ale artistilor amatori din Judetul Arad.

         ASTRA REDIVIVA

         Sub acest generic s-a reinaugurat în ziua de 18 noiembrie 1995 "CERCUL ASTRA" din Hălmagiu în prezenta presedintelui pe tară al ASTREI (Asociatia Transilvăneană pentru Literatura si Cultura Poporulu Român) dr. Dumitru Acu din Sibiu, a vicepresedintelui Bortan Dumitru, a prof. Areta Mosu Târdea presedinta despărtământului ASTRA din Iasi, colonelului Codrean Blagiu din Bucuresti, inginerului Chiper George, vicepresedinte al Consiliului judetean Arad, dr. Bârnetiu Florin, presedintele Despărtământului ASTRA din Sebis, protopopului Bejan Petru din Buteni, fost paroh al Hălmagiului, protopopului în functie Ioan Adam Bradean din Sebis, avocatul pensionar Târcus Gheorghe din Arad, fiu al Hălmagiului, prof. Demsa Gheorghe din partea muzeului de istorie al judetului Arad si multi alti invitati si localnici.
         Ceremonia s-a desfăsurat în sala de sedinte a primăriei din Hălmagiu. După intonarea imnului de stat - Desteaptă-te române - juristul pensionar Buta Vasile din Hălmagiu a adresat invitatilor de onoare cuvântul de salut si de "bine ati venit" în această străveche localitate care în a doua zi din Crăciunul acestui an împlineste 636 ani de atestare documentară.
         Programul a fost prezentat de dr. Florin Cobzariu, medic în Hălmagiu, si s-a desfăsurat sub titlul: “HALMAGIUL VOIEVODAL".
         Au fost prezentate următoarele comunicări:
         - Voievozii Hălmagiului si ctitoria lor (biserica voievodală) de avocatul pensionar Târcus Gheorghe.
         - Vechimea si importanta localitătii. Originea numelui, de juristul pensionar Buta Vasile din Hălmagiu.
         - “Preotul Nicolae Butariu, bibliofil de marcă al tării Zarandului”, de preotul Vasa Pavel din Arad
         - “Familia Magerestilor. Traian Mager si Hălmagiu” de preotul Nan Viorel din Hălmagiu.
         - “Prezentarea unui manuscris al prof. Traian Mager ce a stat la baza monografiei Hălmagiului”, de prof. Zbârcea Alexandru de la scoala din Hălmagiu.
         - “Similitudini între arta Tării Zarandului si cultura miceniană”, de către dr. Barnatiu Florin.
         - “Străvechi practici medicale în Tinutul Hălmagiului”, de dr. Cobzariu Florin, etc.
         A urmat la cuvânt presedintele ASTREI pe tară, conferentiar dr. Acu Dumitru din Sibiu, vorbind despre caracterizarea momentului si rolul ASTREI, apoi prof. Areta Mosu Târdea, presedinta despărtămantului Astra din Iasi, prof. Demsa Gheorghe din partea muzeului de istorie al judetului Arad, etc.
         În sala căminului cultural din localitate a urmat un program de datini de Crăciun si colinde sustinut de cercul Astra din comuna Chisindia (jud. Arad) de scolile din Vârfuri si Hălmagiu. Serbarea s-a sfârsit în jurul orelor 22 într-o atmosferă de entuziasm, după, care a urmat o "cină astristă" în sala restaurantului Hanul Motilor din Hălmagiu. Toti participantii au primit câte un însemn cu sigiliul: "ASTRA, Cercul Hălmagiu Simpozion 1995, Hălmagiul Voievodal" pe care l-au purtat la reverul hainelor.
         În ziua următoare s-a vizitat biserica voievodală, Piatra Cinzaiului, apai expozitia organizată în holul căminului cultural unde s-au expus cărti vechi bisericesti, obiecte de cult, cărti vechi si noi despre Hălmagiu, o diplomă din anul 1923 a unui fost membru al Astrei, stampile ale Cercului Astra din Hălmagiu. S-a mai vizitat vernisajul de pictură naivă a pictorilor Petru Roman, Nită Nicodim, Petru si Rodica Mihut, etc.
         A urmat o deplasare la biserica din satul Bodesti-Hălmagiu unde s-a oficiat parastas pentru preotul Butariu Nicolae, cărturar si mare bibliofil, înflăcărat patriot, si pentru nepotul său Traian Mager. Au vorbit la mormintele lor presedintele Astrei, dr. Dumitru Acu, dr. Bârnetiu Florin, preotul Nan Viorel, etc. apoi s-a servit în fata bisericii o traditională pomană si s-a sfintit crucea ridicată pe vârful dealului Sortoc pe cheltuielile lui Onc Mihai si a altor locuitori ai satului Bodesti. Participantii s-au reîntors la Hălmagiu si la cină li s-au servit preparate din carne de cerb, s-au distribuit diplome de onoare si plăcute din lemn lustruite, cu pietre, minerale si cu inscriptia "636 (ani) Halmagiul Voievodal 17-19 nov. 95 ASTRA".
         Am putea spune că în acele zile Sibiul a fost la Hălmagiu, reînnodându-se, după 46 ani, Cercul din Hălmagiu de conducerea pe tară a ASTREI si intrând din nou în orbita culturală a ASTREI din Sibiu. Totut s-­a încheiat într-o atmosferă de înaltă trăire culturală.

----------

----------

         NEDEILE

         În localitate au avut loc, întocmai ca azi, manifestări culturale de tip folcloric, dintre care amintim vestitele nedei - la care participau, alături de hălmăgeni, si locuitorii satelor din jur, ba chiar din alte localităti mai îndepărtate, în special de pe valea Crisului Alb până la Brad, în amonte, si până departe de Gurahont si Sebis, în aval. Nedeia Hălmagiului se tine în a doua duminică a lunii iulie si cu ea se încheie sirul nedeilor din satele din împrejurimi. De aceea, la această serbare folclorică participă mii de oameni.
         Locul tinerii nedeii s-a schimbat mereu, în functie de numărul participantilor. La începutul secolului al XX-lea nedeia se tinea la poalele dealului Sortoc, unde pe vremuri a fost un birt, apoi pe terenul actualului cămin cultural, ori în curtea Birtului Mare, si din 1978 pe marele platou deasupra dealului Sortoc. Aici s-a construit, prin grija primarilor Stefea Iosif si Indries Traian, o scenă din piatră si ciment pe care au evoluat formatii si echipe culturale si de dansatori din localitate si din alte localităti.

         Programul nedeii este afisat cu o săptămână înainte, în diferite locuri precum si în alte localităti. Astfel pe un afis citim: "Consiliul de educatie politică si cultură socialistă al com. Hălmagiu organizează în ziua de duminică 13 iulie 1986, orele 11, NEDEIA DE LA HĂLMAGIU (pe dealul Sortoc). În program: momente alegorice, momente poetice, solisti vocali si instrumentisti, dansuri populare sustinute de formatii artistice de amatori din localitate, din împrejurimi si din judetul Hunedoara".
         În ultimii ani pe platoul dealului Sortoc erau parcate zeci de autoturisme din judetele Arad, Bihor si Hunedoara, ale participantilor la nedeie, precum si alte autobuze si camioane ce transportau alimente si bauturi pentru îndestularea tuturor. Nedeia se termină la lăsarea întunericului.


Vedere de pe Sortoc

         MANIFESTARI CORALE

         Cele dintâi manifestări cultural-corale au fost organizate la mijlocul deceniului al VI-lea din secolul al XIX-lea, atribuindu-se acest merit învătătorului IOANE COSTINA .
         Prima însemnare a existentei corului din Hălmagiu datează din anul 1864 si este cuprinsă în pagina 2 a copertei evangheliei tipărită - cu litere cirilice - în anul 1723. Aici găsim următoarea atestare: "În anul 1864 la rusalii a cântat corulu cu învetiatorulu Ioane Costin" ss Mizesu. Învet. (restul filei este rupt).
         A doua însemnare datează din anul 1866 si este cuprinsă în cartea bisericească Penticostarion având următorul continut: "În anul 1866 la hramul Sfintei Biserici a cântat corulu cu învetiatorulu Ioane Costina opidu Hălmaju". Propp. Petru Moldovan. Sirca Arsenie.
         Ioane Costina a înfiintat în anul 1864 un cor bărbătesc cu activitate bisericească, la început, apoi si natională, fiindcă nu trebuie să pierdem din vedere adevărul că în ultimele decenii ale veacului al XIX-lea corurile bisericesti au reprezentat singurele forme posibile de activitate culturală, în conditiile asupririi habsurgice. (vezi NOTA 6)
         Cu acest cor Ioane Costina a organizat serbari populare cu diferite prilejuri, participând la maialuri si manifestări culturale în localitate si împrejurimi.
         În anul 1883 protopopul Ioan Groza raporta episcopiei ortodoxe din Arad, oficial, că în decursul anului 1882 s-a înfiintat în Hălmagiu "corulu de cantări"/2/, aceasta ca urmare a circularei nr. 287/30 martie 1882 a episcopului Aradului, Ioan Metianu, desi la acea dată formatia corală număra 18 ani de activitate.
         Cum învătătorul Ioane Costina se apropia de vârsta pensionării si trebuia înlocuit cu un învătător care să aibă atât aptitudini cât si atestat de dirijor de cor, s-a publicat în nr. 37, 38 si 39/1893 a revistei "Biserica si Scoala", postul vacant de învătător si dirijor de cor în Hălmagiu, în urma cărui anunt, s-au înscris la ocuparea postului un număr de sapte candidati, printre care si Mihail Vidu si Iosif Suba, acesta din urmă fiind diurnist la notariatul public din Deva. (vezi NOTA 7)
         Din cererea adresată de învătătorul Mihail Vidu către comitetul parohial din Hălmagiu rezultă, printre altele, că a anexat si atestatul eliberat de oficiul protopresbiteratului gr.ort. din Lugoj, cu care dovedea că "sum conducătoriu de chor" (vezi NOTA 9), iar din protocolul sinodului parohial Hălmagiu, datând din anul 1893 s­emnat de inspectorul scolar Ioan Groza si cei 47 de membri, rezultă că din cei sapte candidati a fost ales "cu totalitate de voturi", tânărul învătător Mihail Vidu.
         Alegerea făcută s-a dovedit în curând ca fiind foarte bine gândită, deoarece acest tânăr si talentat învătător s-a distins nu numai pe tărâm scolar ci si pe cel cultural. Astfel prima lui actiune a fost reorganizarea vechiului cor bărbătesc, mostenit de la venerabilul său înaintas. Membrii corului au fost recrutati din plugari si meseriasi si au fost repartizati, la început, pe două voci, apoi pe patru. Pe acel timp era o cinste deosebită si mândrie de a fi corist.
         Încă mai există la unele familii, descendente ale vechilor coristi, câte o fotografie cu membrii corului din ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, numărând 25 de persoane. (vezi NOTA 10)

----------

----------

         Mihail Vidu a desfăsurat o activitate deosebit de bogată si a initiat diverse serbari corale, atât în localitate cât si în împrejurimi, ridicând prestigiul corului la înăltimi nebănuite în acea vreme.
         În vederea îmbogătirii repertoriului, dirijorul Mihail Vidu a corespondat cu diferiti compozitori, dirijori si editori din România, fapt deosebit de curajos si de important în acel timp. Asa, de exemplu, printre putinele piese rămase în arhiva corului din Hălmagiu, la loc de cinste se situează si scrisoarea maestrului de muzică Ion Costescu, de la liceul Sf. Sava din Bucuresti, adresată lui Mihail Vidu. Reproducem, în extenso, continutul acestei scrisori, pentru a evidentia legăturile dintre românii de pe cele două versante ale Carpatilor:

         "Union postale Universalle. Carta postala. Domnului Michail Vidu, învetetor în Halmagiu. Comitatu Arad, Ungaria.
         (pe verso)
         1897, maiu 19 Bucuresti. Stimate dl. Vidu. La cererea Dvs. v-am expediat un exemplar din Chrestomatie prin posta de astăzi. Pe cât îmi aduc aminte mi se pare că Dvs erati în Lugoj, prin ce împrejurare v-ati stremutat în Hălmagiu? Sau este un alt domn Vidu în Lugoj? Dacă veti bine voi a-mi comunica câte ceva, ve rog scrieti-mi sau la liceul Sf. Sava ori acasă. Strada Izvoru, nr.112 bis, căci altfel se pote întâmpla ca scrisorile Dvs. să nu mă găsească. Primiti ve rog stima mea distinsă Ion I. Costescu."

         Pentru a arăta repertoriul deosebit de bogat al corului în perioada cât a fost dirijat de Mihail Vidu (1893-1921) reproducem /mentionăm/ doar câteva din partiturile ce au mai rămas în arhiva corului.

         1. Musa Româna. Foie Musicala si Literara. Anul I nr. 11/1 Decembrie st.v. 1888 (ramasa de la Ioane Costina).
         2. Cretomatia Musicală coprinzând coruri a voci egale de Ion Costescu, maestru de musică liceul Sf. Sava din Bucuresti, 1895 cu 8 fascicole cuprinzând 30 de diferite coruri.
         3. Colectiune de coruri de D.C. Kiriac, profesor la conservatorul din Bucuresti, Editura Jean Feder, Societate în nume colectiv.
         4. Eduard Wachsman, Coruri pentru voci bărbătesti, Proprietatea autorului.
         5.Plugar si ostas. Cor pentru patru voci mixte, Pretul 30 bani, Melodie populară armonizată de D. C. Kiriac.
         6. Armonia nr.3, T.Teodorescu, 15 cântece populare, cor mixt, Magazinul conservatorului Iasi.
         7. O mai, frumos, cor mixt pentru patru voci, Muzica de Ionel Brăteanu, Librăria Alcalay & co., Bucuresti.
         8. Coruri a capella de A. Bena, Depozit general Libraria Diecezana Arad (Ungaria) mai multe fascicole.
         9. Foto copia revistei "LIRA" de Constantin Savu. Vilag 1904. Revista cuprinde 12 diferite cântări si a fost dăruită lui Viorel Cosma din Bucuresti, drept omagiu pentru monografia "Ion Vidu" fratele lui Mihail Vidu.
         11. Piesele muzicale de Ion Vidu, cu dedicatie pentru fratele sau Mihail Vidu.

----------

----------

         Mihail Vidu a condus corul timp de trei decenii, instruind si un cor mixt pe patru voci.
         Din anul 1921 conducerea corului bărbătesc a trecut-o talentatului meserias tâmplar IOAN GIURGIU, pe care l-a învătat citirea notelor, arta dirijorală si cântatul la vioară.
         Corul bărbătesc, instruit pentru "cântări bisericesti si nationale", a devenit mai târziu corul Societătii meseriasilor si comerciantilor "Avram Iancu" din Hălmagiu, până la desfiintarea acesteia.
         Cum în Hălmagiu se dezvoltase gustul pentru muzica corală, alături de corul bărbatesc condus de dirijorul Ioan Giurgiu, un grup de elevi "normalisti" (scoala normală de învătători din Arad) hălmăgeni au înfiintat o formatie corală, între anii 1927 - 1931, condusă de entuziastul elev normalist Balta Ioan. Aceasta formatie a primit numele de "Cor al Tinerimii hălmăgene".
         În anul 1932, noul protopop al Hălmagiului, STEFAN BOGDAN, ajutat de dirijorul Ioan Giurgiu si învătătorul Ioan Balta, a înfiintat un cor mixt ai cărui membrii au fost recrutati din toate păturile sociale. După instruire a trecut conducerea muzicală asupra dirijorului Ioari Giurgiu (care dirija acum două coruri) si asupra tânarului învatator Ioan Balta.
         Cu acest cor mixt protopopul Stefan Bogdan si Ioan Giurgiu au dat multe concerte în localitate si in alte părti. Unul dintre concertele reusite a fost si acela din iarna anului 1934, dat în orasul Brad unde coristii halmageni s-au întrecut pe ei însisi, fiind răsplăti cu aplauze lungi si îndelungate aplauze si ovatii.
         Dintre cântecele ce au compus repertoriul corului, amintim: Arcasul lui Stefan, Calcă române, Ruinita, Andaluza, Stefan Domn cel Mare, Vraja, Copii ai patriei iubite, Cea din urmă noapte a lui Mihai Viteazul, Cântecul lui Iancu, Măi ciobane, Dorul fetei, Mândrulita mea, Toate fetele se duc, Frunză verde de dudău, Ce vii bade, Pe deal, Eu mă duc codrul rămâne, Badea mea, Era o seară lină, La fântâna cu găleată, Horea bea la făgădău, În ce chip doreste cerbul (de I.Seb. Bach), Nu plânge, apoi cântece din crestomatia muzicală a lui Ion Costescu, a lui Kiriac, Ion Vidu, Boemul Iancului de T.Popovici, Desteaptă-te române, Pe al nostru steag, Treicolorul, Vointa Neamului, Trompetele răsună, etc.
         Acest cor, cu o activitate asa de bogata, s-a dizolvat între anii 1939-1940, barbatii continuându-si activitatea în cadrul corului bărbătesc al Societătii "Avram Iancu" sub bagheta lui Ioan Giurgiu.
         După terminarea celui de al doilea război mondial /1939-1945/ studentul George Baniciu a înfiintat al doilea "cor al tinerimii hălmăgene", format din elevi, studenti si tineri intelectuali din localitate. Cu această formatie a prezentat foarte reusite concerte, dar activitatea lui a fost de scurtă durată deoarece în anul 1947 conducătorul corului a plecat din localitate si corul s-a dizolvat.
         În această perioadă, dirijorul Giurgiu Ioan a pus bază coului mixt, al cămiminlui cultural, format din bărbatii fostului cor al Societătii "Avram Iancu", în curs de dizolvare, si din femeile ce actionaseră în corul mixt al protopopului Stefan Bogdan. Astfel ia, fiintă un cor viguros ce-si va desfăsura o bogată activitate si care va participa la mai multe concursuri, câstigând mentiuni si diplome si marcând cea mai înalta etapa a manifestărilor corale din Hălmagiu.
         Reîntors în localitate, profesorul Ioan Balta îsi reia activitatea de dirijor, alături de de unchiul său Ioan Giurgiu, si astfel corul participă la cele opt concursuri corale începând cu anul 1953, confruntându-se cu formatiile corale din Gurahont, Almas, Buteni, Sebis, etc.
         Repertoriul a fost mereu îmbunătătit cu cântece clasice, patriotice, populare si de masă. Dintre acestea amintim doar câteva: Laudă noptii de L. Bethoven, Un imn al păcii de W.A. Mozart, Serenada de I. Brams, Cor din opereta Ivan Susanin de M.I Glinka, Salba luminelor, de Delcasso, Morarul de D.G. Kiriac, Grânele vara se coc de Ion Vidu, La fântână de A. Bena, Trandafir de pe răzoare si Idilă bihoreană de S.Drăgoi, Iacă asa si în poienită de G. Danga, Măret pământ, Cântec peste zări si ape, Hora marilor câmpii de Ion Chirescu, Cântecul prietenie de Radu Paladi, Steagul partidului de Matei Socor, Hora păcii de Ion Dragomir, Te cânt partid de Mircea Neagu, Patrie pământ de aur de Gh. Bazavan, Corul tăranilor din opera "Mireasa vândută" de B. Smetana, Mă dusei în târg la moti de T.Jarda, Glorios partid de Mircea Neagu, etc., etc.

         Cu un asttel de repertoriu si cu cei doi dirijori formatia corala, în plina ascensiune, a cucerit urmatoarele diplome:
         1. Diplomă si premiul 1 al formatiilor corale în etapa raională la cel de al patrulea concurs.
         2. Diplomă de participare la al III-lea concurs pe tară, în etapa raională.
         3. Diploma si premiul III la al V-lea concurs în etapa raională.
         4. Diploma si premiul II la al VII-lea concurs în etapa raională.
         5. Diploma de trecere în revistă a formatiilor corale în cinstea celui de al IV-lea festival al tineretului si studentilor.
         6. Diploma de onoare si premiul I la concursul "Rasuna Crisana de cânt si voie buna", în anul 1962, în orasul Oradea.

         Alături de formatia corală au mai fost distinsi cu diplome speciale si unii membrii ai ei, pentru merite deosebite, anume: Giurgiu Ioan, dirijorul corului, a primit diploma de solist la al III-lea concurs, iar Petru Borza a primit diploma de cel mai devotat corist / avea vârsta de 74 ani/.
         Dar, spre regretul tuturora, tocmai când formatia corală se găsea în plină ascensiune, a început un efemer declin, întâi prin decesul dirijorului Ioan Giurgiu si apoi prin plecarea din localitate a prof. Ioan Balta, manifestările corale fiind din ce în ce mai rare. Reîntoarcerile ocazionale în localitate a prof. Ioan Balta si reîntâlnirile cu membrii formatiei corale au constituit punti de legatură si dorinti de continuitate a străbunului cor.
         Rămasi fără dirijor permanent o parte din membrii s-au alaturat pensionarului Gheorghe Busa si au reînfiintat, în anul 1970, vechiul cor mixt bisericesc.
         În toamna anului 1974, la apelul dirijorului Ioan Balta, care venise în localitate pentru a participa la serbările prilejuite de prima întâlnire a fiilor Hălmagiului si la dezvelirea bustului lui Avram Iancu, vechea formatie corală s-a regrupat în jurul încercatului dirijor pregătind un program festiv.
         Renăscut si dornic de a reînvia gloria din ultimii ani, corul si-a îndeplinit cu cinste misiunea sa interpretând, alături de un montaj cultural muzical, de cântece patriotice si populare, si celebrul "Poem al Iancului" de Timotei Popovici. Cu această ocazie dirijorul Ioan Balta, pentru meritele sale deosebite si îndelunga activitate de dirijor (37 ani) a primit "Diploma de fiu de onoare al Hălmagiului".
         În ziua de 20 oetombrie 1974, cu ocazia dezvelirii bustului lui Avram Iancu, corul căminului cultural Hălmagiu, a sustinut un program de cântece patriotice, alături de corul din Buteni.

         Azi, acest cor, dornic de a-si continua misiunea de culturalizare si de a întretine o viata muzicala la înăltimea anilor trecuti, îsi asteăptă un dirijor capabil să-l dinamizeze si să-i reînvie străbuna glorie.

   NOTE

         1. Horea Barbu Oprisan. Călusarii. Bucuresti.1969.Editura pentru literatură, pag 40.
         2. Ibidem, pag.50.
         3. Viitorul.Divariu politic, economic, literariu.Budapesta 1883-1884 nr.95/1884.Vezi Bibliografia Generală a Etnografiei si Folclorului românesc, vol.1 (1800-1891) pag.544, pozitia 6434: Echipa de călusari din Hălmagiu.Editura pentu literatură, 1968.
         4. Socoata despre venitele si spesele Sf.Biserici din Hălmagiu, anul 1902. Arhiva protopopiatului ortodox din Hălmagiu.
         5. Monitorul Oficial nr.158/8 iulie 1932, pag.6471.
         6. Istoria României.Editia 1963.Vol.IV, pag. 769.
         7. Adresa nr.132/14 aprilie 1883 a protopopiatului Hălmagiu adresată episcopiei Arad, cu următorul continut: "Ilustrissime Domnule Episcope, mie înduratu părinte:În urma chartei oficiose dta.20 Ianuariu a.c nr.180 cu tota umilintia. aducu la cunoscintia că în decursulu anului 1882 la Hălmagiu sa înfiintiatu corulu de cantari, si aste în curgere înfiintarea societatei de lectură a preotilor si învetiatoriloru din întreg protopresbiteratulu. Hălmagiu 14 Apriliu 1883.Alu Ilustrtei umulitul fiu, Ioan Groza protopop.
         8. Protocolul sedintei extraordinare a sinodului parohial din Halmagiu anul 1893, semnat de catre protopopul Groza Ioan, în calitate de inspector scolar, si de cei 47 de membri.
         9. Cererea adresată de către învătătorul Mihail Vidu către comitatul parohial Hălmagiu si aflată în arhiva episcopiei ortodoxe române din Arad sub nr. 9/21 dec.1893 pp.317.
         10. Corul de cântări se compunea din acesti membri:
         a. Rândul de sus: Sirban Veni, cojocar, Costina Gheorghe lui Temie, cojocar, Cozma Petru a Tomului, plugar, Ungur Ioan, plugar, George, plugar, Olaru Nicolae-Vlaicu, plugar, Irimie Nicolae, plugar, Giurgiu Teodor, plugar, Hoxa George, tâmplar, Balta George a lui Zali, cojocar, Mihit Petru, pantofar, Marian Aviron zis "Dudas" (cânta la bas într-o pâlnie - dudă), pantofar, Sima Ioan a Linii, plugar.
         b. Rândul II: Barna Iosif a Giurchi, cojocar, Dragos Nicolae, zis Laia Hopcii, cojocar, Costina Petru, zis Pătrutuu Mulii, plugar, Sirca Ilie, morar, Mihail Vidu, învătător si dirijor, Paic Nicolae, plugar.
         c. Rândul III: Turuc Alexandru, plugar, Cainap Ioan lui Moisă, cojocar, Olaru Ioan lui Vintris, plugar, Chis George a Litii, zidar.