Casina din Hãlmagiu.

         Din informatiile primite de la oamenii vârstnici de astãzi, rezultã cã în ultimul deceniu al veacului trecut (al XIX-lea) era în localitate o casinã a intelectualilor, în casa actualmente proprietatea protopopiatului ortodox, unde era locul de întâlnire al intelectualilor si unde se citeau ziare, reviste, se jucau cãrtii, biliard si alte jocuri de societate.
         Dupã ce casa a fost cumpãratã de cãtre protopopiat, casina s-a mutat în casa lui Simion Moldovan, care tinea prãvãlie si restaurant, iar dupã decesul acestuia /anul 1908/ în casa lui Simion Rozenzweig /Birtul Mare/ pânã în anul 1935, când s-a dizolvat.
         Iatã ce ne relata despre aceastã casinã, la data de 12 august 1971 Gheorghe Hantiu în vârstã de 90 ani:

         "Prin anul 1896, când am venit eu în Hãlmagiu si aveam vârsta de 14-15 ani, am gãsit aici o casinã în casa pe care au cumpãrat-o protopopii. De aici casina s-a mutat în casa lui Simion Moldovan, care era mare comerciant si a pus la dispozitia casinei o camerã pe gratis. Dupã ce a murit Simion Moldovan casina s-a mutat în localul "Birtul Mare", proprietatea lui Simion Rozenzwieg, cam prin anii 1908-1910, pâna prin anii 1934-1935, când s-a desfiintat fiindcã cei mai multi membrii a ei trecuserã la- Societatea "VIITORUL".
         La casinã se citeau ziare si reviste, iar câteodatã se vindeu si bãuturi spirtoase dar în cantitãti mici. Tot aici se jucau cãrti si biliard si alte jocui de societate."

         Dintre manifestãrile cultural artistice de sfârsitul secolului al XIX-lea si începutul secolului al XX-lea amintesc: jocurile de cãlusari, reprezentatiile teatrale, corurile instruite si conduse de cãtre Mihai Vidu si altele.

         Cãlusarii sau "Caluserii" din Hãlmagiu.

         Cãluserii este un stravechi joc popular, ce se pretinde cã l-am mosteriit de la romani. El are amprentã profund etnicã si evocã momente dintr-un rit strãvechi, pierdut în ceata veacurilor, readucând un crâmpei din dansul romanilor, sub conducerea strãbunului Romulus, cu ocazia rãpirii fecioarelor Sabinilor.
         Scriitorul francez Ulisse de Marsilliac, în urmã cu un secol sustinea cã numele jocului se trage, dupa date etimologice, din unirea cuvintelor "collis - salii" (colina Salinienilor din Roma anticã) si înseamnã, în aceptiunea de azi, "sãltãtor", existând o identitate perfectã între cãlusarii nostrii si jocurile salinienilor de pe vechea colinã a Romei. Astfel, seful cãlusarilor salinienilor se numea "VATES" iar al cãlusarilor se numes "VATAF". (vezi NOTA 1)
         Cercetãtorii originii acestui joc sustin ca el aproape dispãruse din Transilvania în prima jumãtate a veacului al XIX-lea si cã dupã anul 1848 s-a reactualizat în pãrtile Blajului, a Brasovului si în Tara Bârsei. (vezi NOTA 2)
         Aceastã actiune de reînviere a datinilor strãvechi s-a extins si în fostul comitat al Zarandului si în a doua jumãtate a veacului trecut, precum si în primele douã decenii din veacul al XX-lea. Jocul cãlusarilor a fost una dintre actiunile de bazã ale afirmãrii culturale si artistice.
         Despre o echipã de cãlusari din Hãlmagiu s-a scris în presa timpului un articol, în ziarul "VIITORUL" /anul 1884/ ce apãrea în Budapesta, si probabil si în alte periodice. (vezi NOTA 3)
         Cei mai vârstnici dintre locuitorii de azi ai comunei povestesc cu mândrie despre jocurile de cãlusari din tineretea lor.
         O fotografie, îngãlbenitã de vreme, ne aratã cã în anul 1913 echipa de cãlusari din localitate se compunea din urmãtorii tineri: Sirban Gheorghe si Sbîrcea Ioan (rândul de jos) Popovici Petru 1, Lazãr Emil (fiul protopopului Cornel Lazãr), Popovici Petru 2, Cãinap Ioan, Jepidan lulius, Petrescu Ioan, Paic Nicolae, Buta Ioan, Putici Alexandru - vataful echipei - Mot Ilie, Giurgiu Ioan si Neamtu Ioan (rândul 3).

         Azi acest strãvechi joc a cãzut din nou în desuietudine.
         Desigur cã în intervalul de timp, între anii 1884-1914, cât si dupã aceste date, au fost multe manifestãri artistice, dar nu ni s-au pãstrat documente cu ajutorul cãrora sã le putem atesta. Se stie doar atât cã jocul cãlusarilor se practica, la serbãrile mari, la miezul noptii.
         Arhiva protopopiatului ortodox din Hãlmagiu ne oferã douã însemnãri oficiale despre balurile din anul 1902, arãtând cã s-au încasat 194 coroane si 51 fileri si altã datã 186 coroane si 70 fileri, sume care s-au vãrsat în bugetul bisericii, aceste baluri fiind aranjate de cãtre "Comitetul Parohial" si de cãtre "Tinerimea Românã". (vezi NOTA 4)
         În fine în nr. 27/1906 al revistei "FAMILIA", cuprinde urmãtoarea însemnare despre o reprezentatie teatralã din Hãlmagiu:

         "Tinerimea inteligentã românã din Hãlmagiu si împrejurime va da duminecã la 16/29 iulie, cu ocazia adunãrii generale a despãrtãmântului din Brad, al Asociatiunii din Sibiu, reprezentatie teatralã în Hãlmagiu. Se va juca piesa "URA si DRAGOSTEA", teatru poporal în trei acte de Traian Mager. Dupã teatru dans." (vezi NOTA 5)

         Societatea meseriasilor si a comerciantilor, "AVRAM IANCU"
         Casina, despre care am vorbit mai înainte, fãrã a fi un club exclusiv al intelectualilor, avea totusi un profil de local destinat intelectualilor.
         Cum în Hãlmagiu erau multi meseriasi si comercianti, pentru a avea si ei un local al lor, în care sã poaatã petrece timpul liber, sã discute probleme legate de profesiunile lor si sã fie la curent cu evenimentele zilei, au hotãrât sã înfiinteze un club si animati de tãbãcarul Gheorghe Hantiu, care în vârstã de 90 ani, au pua bazele, în anul 1919, unei societãti, pe care au intitulat-o: "Societatea meseriasilor si a comerciantilor AVRAM IANCU, din Hãlmagiu".
         S-a închiriat un local si din câstigurile rezultate de la jocurile de carti si biliard s-a format un fond destinat dezvoltãrii societãtii, care mai târziu a fost înzestratã si cu un aparat de radio.
         În anul 1926 s-a deschis un bufet si din veniturile realizate s-a cumpãrat mobilier, biliard, s-a completat biblioteca si în fiecare an se cumpãrau haine si încãltãminte pentru copiii sãraci.
         În cadrul societãtii se organizau petreceri si revelioane, cu taxe de intrare, la care petreceri puteau lua parte si persoane membre, regula fiind aceea cã fiecare membru al societãtii poate aduce la petrecere o familie prietenã, nemembrã. Iatã cum arãta o invitatie la una din petrecerile organizate de aceastã societate:

         INVITARE:
         Societatea Meseriasilor si a Comerciantilor "AVRAM IANCU" din Hãlmagiu cu onoare vã invitã la
         PETRECEREA TEATRALÃ
         Împreunatã cu dans, care se va tine în ziua de 7 iulie, dumineca 1927 în localul Societatii. Începtul la orele 9 seara.
         Pretul de intrare: Loc I 40 lei, Loc II 30 lei. Loc de stat 20 lei.
         Venitul curat este destinat pentru facerea unui steag National Societãtii "AVRAM IANCU"
         Comitetul Aranjor.

         pag.2

         PROGRAM:

                   1. NÃTÃFLEATÃ LA PETIT, comedie într-un act de N.Moise.
                   Persoanele:

         "Subsemnatii initiatori si înfiintãtori ai fondului "Viitorul" cu datul zilei de azi cuprindem dorintele noastre în urmãtoarele LITERE FUNDATIONALE:
         1. Fondul care îsi ia fiintã cu datul zile de azi va purta totdeauna numele "Viitorul" înfiintat de românii gt. ort.din Hãlmagiul Mare, comitatul Arad, aflãtor în America în anul 1916.
         2. Scopul înfiintãrii acestui fond este ajutorarea copiilor gr.ort., români care cercetazã scoala gr.ort. românã din Hãlmagiul Mare cu cele trebuincioase, cum sunt carti, îmbracaminte si altele. Preferiti sunt copii sãraci care dau dovadã cã sunt diligenti.
         3. Spre acest scop nu se vor folosi însã decât trei pãrti din interesele fondului, iar a patra parte se va adãugâ an de an la capitalul fundator.
         4. Ajutoarele ce se vor da, precum cui se vor da, se va decide de cãtre comitetul parohial în coîntelegere membrii fondatori si urmasii lor.
         5. Capitalul se va pastra totdeauna la filiala bancii "Crisana" din Halmagiul Mare. Daca aceasta din oarecareva întâmplare ar înceta a mai functiona, comitetul parohial în coîntelegere cu membrii fondatori sau urmasii lor vor designa o altã bancã sigurã.
         6. Fondul acesta se înfiinteazã si ulterior se alimenteazã (sporeste) din taxele membrilor fondatori pe viatã si ajutãtori, din alte donatiuni benevole venite de la petreceri si alte serbãri ce s-ar aranja în favorul fondului, fie în America, fie acasã.
         7. Membru fondator se socoteste oricare român, gr.ort. din Hãlmagiul Mare si jur care contribuie vreodatã cu suma de 20.00 USD sau mai mult. Membru pe viatã poate fi oricare român gr.ort. din Hãlmagiu si jur, care contribuie deodatã cu o sumã de cel putin 10.00 USD. Oricine ar contribui cu o sumã mai micã de 10.00 USD se socoteste membru ajutãtor al fondului Viitorul, fãrã a avea vreun drept a dispune asupra lui.
         8. La caz cã scoala gr.ort. românã din Hãlmagiul Mare ar înceta de a functiona, premiile cuvenite scolarilor se vor da bãietilor aplecati la meserii. Bineînteles, celor gr.ort. români din Hãlmagiul Mare.
         9. Premiile si ajutoarele se vor împãrti începând cu anul scolar 1917-1918".

         Dupã terminarea primului rãzboi mondial, cu mici exceptii, meseriasii emigranti s-au reîntors la vetrele lor, cãutând sã-si întemeieze familii, iar fondul bãnesc a fost depus spre fructificare la "Banca Crisana, Institut de Credit si Economii" din Hãlmagiu.
         La data de 13 decembrie 1923 societatea de Culturã si Ajutor Viitorul avea o depunere de 56.836 lei, pe libretul de economii nr.281, iar la 30 iunie 1928 depunerea se ridica la suma de 90.449 lei.
         Din documentele care au mai rãmas din arhiva acestei societãti, si pe care le-am putut cereceta, rezultã cã la 30 iunie 1935 fondul de depunere era de 57.065 lei, fatã de 124.986 lei, existent la data de 31 decembrie 1931.
         Explicatia acestei scãderi constã atât în faptul consumãrii capitalului în scopurile propuse, cât si în dispozitiunile legii de conversiune din 7 aprilie 1934, care a afectat si depunerile societãtii "Viitorul", desi aceasta avea un scop filantropic.
         Cu toate acestea, activitatea filantropicã si culturalã a continuat si dupã acest dezastru financiar. Pentru a-si putea atinge scopurile propuse, Viitorul si-a mãrit numãrul membrilor, cooptând si intelectuali, având acum 84 membrii si desfãsurându-si activitatea în baza statutelor aprobate încã din anul 1932 .(vezi NOTA 5)
         Mult timp conducerea acestei societãti a fost încredintatã urmãtoarelor persoane: Dãrãu Petru, presedinte, Gheorghe Sirban, vicepresedinte, Gheorghe Balta, secretar, Lucaciu Adrian, casier, Cizmas Alexandru, controlor, Virgil Chis, bibliotecar, si dr: Mihail Nicula, jurist consult.

         Cum si-a atins scopul aceastã societate?

         Statutele societãtii "Viitorul" n-au rãmas litere moarte.
         Conducerea ei a avut în atentie realizarea scopului propus si în toate ocaziile s-a achitat cu cinste si generozitate. Astfel, cu prilejul serbãrilor de iarnã si de primãvarã, precum, si la începutul si sfârsitul anului scolar, copiii sãraci s-au bucurat deplin de darurile primite.
         Cu ocazia serbãrii de sfârsit de an scolar din 29 iunie 1927, un numãr de 29 elevi ai scolii primare din Hãlmagiu au primit obiecte de îmbrãcãminte în valoare de 4.237 lei si pentru toti scolarii s-au cumpãrat bomboane în valoare de 245 lei. Total s-au cheltuit 4.482 lei, asa cum rezultã din tabelul ce cuprinde numele fiecãrui elev, descrierea obiectelor primite, valoarea lor si semnãturile presedintelui si a secretarului societãtii.
         Din documentele originale, ce le-am avut la dispozitie, rezultã cã si în alte ocazii elevii scolii din Halmagiu s-au bucurat de ajutorul "Viitorului". Astfel, la serbãrile de iarnã din anul 1931 un numãr de 16 elev sãraci au primit articole de îmbrãcãminte, dintre care: 8 perechi de ghete, în valoare de 1.140 lei, 3 costume de haine, 18 m barche, în valoare de 1.860 lei. De asemenea, cu ocazia începerii anului scolar 1932, din dania acestei societãti s-au cumpãrat 56 manuale scolare pentru elevii claselor I - III, în valoare de 2.019 lei.
         Opera de binefacere s-a extins si asupra elevilor din jurul Hãlmagiului. Astfel elevii sãraci ai scolilor din Brusturi, Cristesti, Bãnesti, Ionesti si Sîrbi au primit manuale scolare cumpãrate de cãtre societatea "Viitorul". Pentru ilustrarea acestui fapt reproduc urmãtoarea scrisoare de multumire:

         "Scoala primarã de Stat din comuna Sîrbi. Nr.14/1932. Onor Societatea "Viitorul" - Hãlmagiu. Subsemnatul învãtãtor diriginte al scolii primare din Sîrbi, recunosc câ am primit de Onor. Societate 3 bucãti manuale pentru copii de clasa a II-a si 2 bucãti pentru clasa III a care s-a distribuit la copii, conform tabelului alãturat. Cum aceste cãrti Onor. Societate a binevoit a le dona copiilor sãraci, îi aducem cele mai vii multumiri, pentru gestul nobil ce I-a fãcut. Sîrbi la 2 decembrie 1933. Cu deosebitã stimã. SS Gancea Traiar înv. diriginte. Stampila scolii primare din Sârbi."

         Asemenea scrisori au mai fost adresãte si de cãtre scolile primare din comunele Brusturi, prin primarul Dragos Petru si directorul scolar Dumitrescu Petru, apoi de scoala primarã din Cristesti, prin învãtãtorul Onetiu Petru si scoala primarã din Bãnesti prin primarul Groza Ion si învãtãtorul Popovici Adrian.
         Desigur donatiile societãtii au continuat si în anii urmãtori, precum si în alte ocazii, dar nu avem documente cu care sã le putem justifica. O filã stingherã, dintr-un dosar rãvãsit, ne confirmã în mod autentic cã la data de 24 decembrie 1939 un numãr de 19 elevi sãraci de la scoala primarã din Hãlmagiu au primit: 2 paltoane, 4 bucãti haine si 13 perechi ghete, în valoare totalã de 6.570 lei. Distribuirea obiectelor a fost confirmatã de semnãturile notarului Moldovan Ioan si directorului scolar Cãtana Vichentie si a protopopului Stefan Bogdan.
         Dar societatea "Viitorul" nu s-a mãrginit numai la opera de ajutorare a copiilor sãraci cu articole de îmbrãcãminte, ci a avut si un rol activ pe tãrâm cultural. Din fondurile acestei societãti s-au cumpãrat cãrti pentru biblioteca scolii, cât si pentru biblioteca societãtii meseriasilor si a comerciantilor "Avram Iancu", în al cãrei local îsi desfãsura întrunirile, întrucât membrii societãtii "Viitorul" erau, în acelasi timp, si membrii ai Societãtii meseriasilor si a comerciantilor "Avram Iancu".
         Sub auspiciile "Viitorului" s-au organizat petreceri si manifestãri cultural artistice. Învãtãtorii, studentii si elevii diferitelor scoli se întruneau în vacantele de iarnã, de primãvarã si de varã, si organizau reprezentatii teatrale, cu programe foarte reusite, iar veniturile completau fondurile acestei societãti. Societatea "Avram Iancu" punea la dispozitia studentilor si a elevilor mobilierul sãu, scaunele si bãncile, pentru aranjarea unui program artistic, urmat de bal, precum si împrumuta cãrtile din biblioteca sa pentru citit, iar societatea "Viitorul" obtinea autorizatiile pentru tinerea petrecerilor pe care le si patrona.
         Dar, spre regretul tuturor, activitatea ambelor societãti a cunoseut declinul, începând cu anul 1941, data începerii rãzboiului. Membrii mai tineri ai ambelor societãti au plecat în rãzboi, iar cei mai vârstnici, n-au putut face fatã scopurilor nobile. Capitalul depus la bancã s- devalorizat si membrii cei mai activi au cunoscut oboseala bãtrânetii si, încetul cu încetul, implacabila moarte a rãrit în mod impresionant numãrul -lor.
         Ambele societãti au continuat, sporadic, sã-si desfasoare activitatea pânã în anii 1948-1950, când s-au dizolvat.
         Patrimoniul lor a fost preluat de cãtre Cãminul Cultural, iar cele douã biblioteci, cu putinele carti care au mai rãmas, au constituit baza de formare a bibiotecii nou înfiintatã, în cadrul cãminului cultural.

         Alte manifestãri culturale

         Cele douã societãti n-au epuizat decât o parte din sfera manifestãrilor culturale din Hãlmagiu, pentru în perioada dintre cele douã rãzboaie, ca si posterior acestora, tineretul comunei, numeros la numãr, s-a angajat si-n alte actiuni cultural artistice. Astfel, primii tineri de dupã cel dintâi, rãzboi mondial care s-au angajat în actiuni culturale au fost învãtãtorii: Popovici Traian, Constantin Balta, Gheorghe Fãrcas, Sîrban Pompiliu, Irimie Ioan, Elena Busa, Ninuta Balta, etc. iar prin anii 1931-1935 un grup de învãtãtori entuziasti au format o orchestrã, cântând în perioada vacantelor de varã în fata cafenelei, condusã de Petru Borza. Din aceastã orchestrã fãceau parte: Cornel Balta, Octavian Turuc, Busa Gheorghe, Tiberiu Sirban, Zlãgnean Ioan si Ciuncan Octavian.
         Elevii si sudentii dãdeau reprezentatii teatrale în toate vacantele, iar vara organizau petreceri, concerte, piese de teatru, sezãtori literare, toate urmate de dans, sau chiar baluri. Pentru reusita serbãrilor se adunau toti elevii si studentii, indiferent dacã aveau sau nu rol în piesele de teatru, în cor, etc. ajutând la împodobirea sãlii, a construirii scenei (fiindcã pe vremea aceea nu era o scenã fixã ci se construia la fiecare spectacol), a aranjãrii scaunelor - aduse de la societatea "Avram Iancu", de la judecãtorie, de la primãrie si din alte pãrti.
         Dintre piesele reprezentate de tineretul hãlmãgean amintesc: Nãtãfleatã la petie, de N. Moise, O noapte furtunoasa, de I.L. Caragiale, Muscata din fereastrã si Titanic Vals de Tudor Musatescu, Omul care a vãzut moartea, de Victor Eftimiu, Se face ziua de Zaharia Bârsan, Domnul Notar de Octavian Goga, D-ale carnavalului, de I.L.Caragiale si Conul Leonida fatã cu reactiunea, apoi coruri, scenete, tablouri dramatizate si monoloage.
         Dintre elevii, învãtãtorii si studentii care s-au distins pe acest tãrâm amintesc pe: Putici Ioan Lutu, Gheorghe Tîrcusi, Turuc Hortensia, Monica Traian, Litu Balta, Buta Vasile, Cãtana Mircea, Elena Balta, Doina Mizes, Lupu Ioan, Sirca Aurel, Gicu Banici, Nicu Leuca, Valeriu Tudor, surorile Dorica si Cornelia Zbârcea, etc. Cu un deosebit talent Popovici Vasile distra publicul prin monoloage ce le spunea ca nimeni altul.
         Pentru buna reusitã a serbãrilor aportul protopopului Stefan Bogdan a fost, de multe ori, hotãrâtor. Înzestrat cu un remarcabil simt artistic si elan tineresc, la care se adaugã si o vasta culturã, tineretul a gãsit în persoana acestuia un colaborator cum putine localitãti au mai avut. Corurile instruite de el produceau, atât pentru executanti cât si pentru auditori, convingerea cã executarea este perfectã, emotia artisticã comunicându-se, simultan, de la dirijor la coristi si de la acestia la publicul din sala.
         Nu s-ar putea crede, nici un moment, cã între grupurile de elevi, studenti si învãtãtori, pe de o parte, si între societãtile Avram Iancu si Viitorul, pe de altã parte, ar fi existat relatii încordate si antagoniste.
         Din contrã, domnea un spirit de colaborare deplinã, si cum se putea sã fie altfel când elevii, studetii si învãtãtorii erau, în cea mai mare, fiii membrilor acestor societãti, iar pãrintii lor sprijineau din rãsputeri actiunile culturale. Ba mai mult, pentru ca legãtura dintre intelectuali si meseriasi sã fie cât mai trainica, societatea "Viitorul" a ales ca presedinte de onoare pe notarul public Sîrbu Petru si ca bibliotecar pe Virgil Chis, functionar la judecãtoria din localitate. La rândul lor elevii si studentii gãseau si rezervau roluri în piesele de teatru, coruri, monoloage, etc. pentru tinerii meseriasi. Asa, de exemplu, Luciu Ilie, de nenumãrate ori a jucat în piesele de teatru alãturi de elevi si de studenti, desi era meserias, iar Ciungan Octavian si Busa Arsenie cântau la contrabas în orchestrele învatãtorilor, desi erau meseriasi. În fine,- manifestãrile sportive înfrãtirea dintre tineretul intelectual si meseriasi era deplinã.
         Sirul manifestãrilor culturale se continuã. Pentru exemplificare reproduc doua dintre programele tinerimii intelectuale din Hãlmagiu, în vara anului 1943:
         1. La data de 15 august 1943 a avut loc, în localul Birtul Mare, un program artistic, format din trei parti:

         Partea I-a: cor
         - Vointa Neamului, cor mixt de Danielescu.
         - Toate fetele se duc, cântec popular de Teodorescu. Cor mixt.
         - Trageti hora, cântec popular de Meittert, cor mixt.
         - Serenadã de Bena. Sextet.
         - D-auzi mândro, de Nicolae Oancea, cor mixt.
             Conducerea muzicalã: protopop Stefan Bogadan.

         Partea II-a
         - Scrisoarea III-a de Mihail Eminescu. Tablou dramatizat, interpretat de Litu Balta, elev, Buta Vasile, student, Mircea Cãtanã, învãtãtor.
         - Concediul Tiganului, dialog comic, interpretat de Litu Balta, elev si Tudor Valeriu, învatator.

         Partea III-a
         ZORILE, drama în doua acte, de St. O. Iosif, cu urmatoarea distributie:

         SIMPOZIOANE

         Marti 4 decembrie 1979 ziarul Flacãra Rosie din Arad relata în pag. 3 despre o reusitã actiune culturalã la Hãlmagiu organizatã de muzeul de istorie al judetului Arad în colaborare cu Comitetul de culturã si educatie socialistã al comunei Hãlmagiu. Cu acea ocazie s-a lansat volumul nr. IX/1979 al publicatiei ZIRIDAVA editat de muzeul judetean Arad, cuprinzând 1167 pagini. La acest volum au colaborat si hãlmãgenii: Ion Nitã Nicodin din satul Brusturi-Hãlmagiu, cu articolul "Viata poporului, tradi iile si realitãtile de azi în opera grupului de pictori naivi din judetul Arad" (pag. 659-661), apoi juristii hãlmãgeni Buta Vasile, cu articolul "Pagini din istoria modernã a Hãlmagiului" (pag.679-687) si Târcus Gheorghe cu articolul "Consideratii privind eliberarea din iobãgie si înnobilarea unor familii de tãrani români din tinutul Halmagiului în secolele XVII-XVIII" (pag. 1025-1058).

         Un an bogat în manifestãri culturale a fost 1983.

         1. În ziua de 9 februarie 1983 Comitetul de culturã si educatie socialistã din Hãlmagiu în colaborare cu scoala de 10 ani din localitate au organizat un simpozion cu ocazia împlinirii a 140 ani de la nasterea lui Alecu Russo. Au fost prezentate, în sala de sedinte a consiliului popular, patru comunicãri de cãtre profesorii Bradin Virgiliu, Sirca Traian, Motica Elena si Dãrãu Toma, dupã care a urmat un recital din "Cântarea României" a lui Alecu Russo, cu texte în limbile românã si francezã, citite de elevii scolii din localitate.
         În încheiere a urmat prezentarea programului de activitate culturalã pentru anul 1983.

         2. La 6 iunie 1983, cu ocazie împlinirii unui veac de la moartea lui CIPRIAN PORUMBESCU, din initiativa scolii din localitate s-a organizat si a avut loc, în sala cãminului cultural din Hãlmagiu, simpozionul dedicat marelui compozitor, cu urmãtorul program: ­
         - Cuvânt de deschidere, rostit de primarul Indries Traian
         - Familia si copilãria compozitorului, prezentare de prof. Pãiusan Ioan.
         - Ciprian Porumbescu ca adolescent si lupta cu viata, expunere de prof. Motica Elena.
         - Maturitatea si epoca studentiei lui Ciprian Porumbescu la Cernãuti si Viena, expunere de prof. Bradin Virgiliu.
         - Creatia muzicalã a lui Ciprian Porumbescu, expunere prezentatã de prof. Brânda Gheorghe
         - Anii din urmâ ai compozitorului si cinstirea lui în constiinta posteritãtii, prezentare de juristul Buta Vasile.
         Elevii scolii din localitate au interpretat cântece din creatia lui Ciprian Porumbescu si s-au transmis prin bandã de magnetofon fragmente din balada compozitorului.

         3. La 30 noiembrie 1983 a avut loc, în sala mare a primãriei din Hãlmagiu, simpozionul închinat împlinirii a 65 ani de la unirea Transilvaniei cu România la 1 decembrie 1918. Au fost prezentate comunicãri de cãtre juristul Buta Vasile, profesorii Bradin Virgiliu, Sirca Traian si Dãrãu Toma de la scoala din localitate si de prof. Muresan Augustin de la muzeul de istorie al judetului Arad.
         Scoala din localitate a prezentat un foarte reusit program artistic compus din recitãri si cântece dedicate marii uniri.

         În anii urmãtori au avut loc diverse manifestãri culturale si din alte localitãti si turnee ale artistilor amatori din Judetul Arad.

         ASTRA REDIVIVA

         Sub acest generic s-a reinaugurat în ziua de 18 noiembrie 1995 "CERCUL ASTRA" din Hãlmagiu în prezenta presedintelui pe tarã al ASTREI (Asociatia Transilvãneanã pentru Literatura si Cultura Poporulu Român) dr. Dumitru Acu din Sibiu, a vicepresedintelui Bortan Dumitru, a prof. Areta Mosu Târdea presedinta despãrtãmântului ASTRA din Iasi, colonelului Codrean Blagiu din Bucuresti, inginerului Chiper George, vicepresedinte al Consiliului judetean Arad, dr. Bârnetiu Florin, presedintele Despãrtãmântului ASTRA din Sebis, protopopului Bejan Petru din Buteni, fost paroh al Hãlmagiului, protopopului în functie Ioan Adam Bradean din Sebis, avocatul pensionar Târcus Gheorghe din Arad, fiu al Hãlmagiului, prof. Demsa Gheorghe din partea muzeului de istorie al judetului Arad si multi alti invitati si localnici.
         Ceremonia s-a desfãsurat în sala de sedinte a primãriei din Hãlmagiu. Dupã intonarea imnului de stat - Desteaptã-te române - juristul pensionar Buta Vasile din Hãlmagiu a adresat invitatilor de onoare cuvântul de salut si de "bine ati venit" în aceastã strãveche localitate care în a doua zi din Crãciunul acestui an împlineste 636 ani de atestare documentarã.
         Programul a fost prezentat de dr. Florin Cobzariu, medic în Hãlmagiu, si s-a desfãsurat sub titlul: “HALMAGIUL VOIEVODAL".
         Au fost prezentate urmãtoarele comunicãri:
         - Voievozii Hãlmagiului si ctitoria lor (biserica voievodalã) de avocatul pensionar Târcus Gheorghe.
         - Vechimea si importanta localitãtii. Originea numelui, de juristul pensionar Buta Vasile din Hãlmagiu.
         - “Preotul Nicolae Butariu, bibliofil de marcã al tãrii Zarandului”, de preotul Vasa Pavel din Arad
         - “Familia Magerestilor. Traian Mager si Hãlmagiu” de preotul Nan Viorel din Hãlmagiu.
         - “Prezentarea unui manuscris al prof. Traian Mager ce a stat la baza monografiei Hãlmagiului”, de prof. Zbârcea Alexandru de la scoala din Hãlmagiu.
         - “Similitudini între arta Tãrii Zarandului si cultura micenianã”, de cãtre dr. Barnatiu Florin.
         - “Strãvechi practici medicale în Tinutul Hãlmagiului”, de dr. Cobzariu Florin, etc.
         A urmat la cuvânt presedintele ASTREI pe tarã, conferentiar dr. Acu Dumitru din Sibiu, vorbind despre caracterizarea momentului si rolul ASTREI, apoi prof. Areta Mosu Târdea, presedinta despãrtãmantului Astra din Iasi, prof. Demsa Gheorghe din partea muzeului de istorie al judetului Arad, etc.
         În sala cãminului cultural din localitate a urmat un program de datini de Crãciun si colinde sustinut de cercul Astra din comuna Chisindia (jud. Arad) de scolile din Vârfuri si Hãlmagiu. Serbarea s-a sfârsit în jurul orelor 22 într-o atmosferã de entuziasm, dupã, care a urmat o "cinã astristã" în sala restaurantului Hanul Motilor din Hãlmagiu. Toti participantii au primit câte un însemn cu sigiliul: "ASTRA, Cercul Hãlmagiu Simpozion 1995, Hãlmagiul Voievodal" pe care l-au purtat la reverul hainelor.
         În ziua urmãtoare s-a vizitat biserica voievodalã, Piatra Cinzaiului, apai expozitia organizatã în holul cãminului cultural unde s-au expus cãrti vechi bisericesti, obiecte de cult, cãrti vechi si noi despre Hãlmagiu, o diplomã din anul 1923 a unui fost membru al Astrei, stampile ale Cercului Astra din Hãlmagiu. S-a mai vizitat vernisajul de picturã naivã a pictorilor Petru Roman, Nitã Nicodim, Petru si Rodica Mihut, etc.
         A urmat o deplasare la biserica din satul Bodesti-Hãlmagiu unde s-a oficiat parastas pentru preotul Butariu Nicolae, cãrturar si mare bibliofil, înflãcãrat patriot, si pentru nepotul sãu Traian Mager. Au vorbit la mormintele lor presedintele Astrei, dr. Dumitru Acu, dr. Bârnetiu Florin, preotul Nan Viorel, etc. apoi s-a servit în fata bisericii o traditionalã pomanã si s-a sfintit crucea ridicatã pe vârful dealului Sortoc pe cheltuielile lui Onc Mihai si a altor locuitori ai satului Bodesti. Participantii s-au reîntors la Hãlmagiu si la cinã li s-au servit preparate din carne de cerb, s-au distribuit diplome de onoare si plãcute din lemn lustruite, cu pietre, minerale si cu inscriptia "636 (ani) Halmagiul Voievodal 17-19 nov. 95 ASTRA".
         Am putea spune cã în acele zile Sibiul a fost la Hãlmagiu, reînnodându-se, dupã 46 ani, Cercul din Hãlmagiu de conducerea pe tarã a ASTREI si intrând din nou în orbita culturalã a ASTREI din Sibiu. Totut s-­a încheiat într-o atmosferã de înaltã trãire culturalã.

         NEDEILE

         În localitate au avut loc, întocmai ca azi, manifestãri culturale de tip folcloric, dintre care amintim vestitele nedei - la care participau, alãturi de hãlmãgeni, si locuitorii satelor din jur, ba chiar din alte localitãti mai îndepãrtate, în special de pe valea Crisului Alb pânã la Brad, în amonte, si pânã departe de Gurahont si Sebis, în aval. Nedeia Hãlmagiului se tine în a doua duminicã a lunii iulie si cu ea se încheie sirul nedeilor din satele din împrejurimi. De aceea, la aceastã serbare folcloricã participã mii de oameni.
         Locul tinerii nedeii s-a schimbat mereu, în functie de numãrul participantilor. La începutul secolului al XX-lea nedeia se tinea la poalele dealului Sortoc, unde pe vremuri a fost un birt, apoi pe terenul actualului cãmin cultural, ori în curtea Birtului Mare, si din 1978 pe marele platou deasupra dealului Sortoc. Aici s-a construit, prin grija primarilor Stefea Iosif si Indries Traian, o scenã din piatrã si ciment pe care au evoluat formatii si echipe culturale si de dansatori din localitate si din alte localitãti.

         Programul nedeii este afisat cu o sãptãmânã înainte, în diferite locuri precum si în alte localitãti. Astfel pe un afis citim: "Consiliul de educatie politicã si culturã socialistã al com. Hãlmagiu organizeazã în ziua de duminicã 13 iulie 1986, orele 11, NEDEIA DE LA HÃLMAGIU (pe dealul Sortoc). În program: momente alegorice, momente poetice, solisti vocali si instrumentisti, dansuri populare sustinute de formatii artistice de amatori din localitate, din împrejurimi si din judetul Hunedoara".
         În ultimii ani pe platoul dealului Sortoc erau parcate zeci de autoturisme din judetele Arad, Bihor si Hunedoara, ale participantilor la nedeie, precum si alte autobuze si camioane ce transportau alimente si bauturi pentru îndestularea tuturor. Nedeia se terminã la lãsarea întunericului.

         MANIFESTARI CORALE

         Cele dintâi manifestãri cultural-corale au fost organizate la mijlocul deceniului al VI-lea din secolul al XIX-lea, atribuindu-se acest merit învãtãtorului IOANE COSTINA .
         Prima însemnare a existentei corului din Hãlmagiu dateazã din anul 1864 si este cuprinsã în pagina 2 a copertei evangheliei tipãritã - cu litere cirilice - în anul 1723. Aici gãsim urmãtoarea atestare: "În anul 1864 la rusalii a cântat corulu cu învetiatorulu Ioane Costin" ss Mizesu. Învet. (restul filei este rupt).
         A doua însemnare dateazã din anul 1866 si este cuprinsã în cartea bisericeascã Penticostarion având urmãtorul continut: "În anul 1866 la hramul Sfintei Biserici a cântat corulu cu învetiatorulu Ioane Costina opidu Hãlmaju". Propp. Petru Moldovan. Sirca Arsenie.
         Ioane Costina a înfiintat în anul 1864 un cor bãrbãtesc cu activitate bisericeascã, la început, apoi si nationalã, fiindcã nu trebuie sã pierdem din vedere adevãrul cã în ultimele decenii ale veacului al XIX-lea corurile bisericesti au reprezentat singurele forme posibile de activitate culturalã, în conditiile asupririi habsurgice. (vezi NOTA 6)
         Cu acest cor Ioane Costina a organizat serbari populare cu diferite prilejuri, participând la maialuri si manifestãri culturale în localitate si împrejurimi.
         În anul 1883 protopopul Ioan Groza raporta episcopiei ortodoxe din Arad, oficial, cã în decursul anului 1882 s-a înfiintat în Hãlmagiu "corulu de cantãri"/2/, aceasta ca urmare a circularei nr. 287/30 martie 1882 a episcopului Aradului, Ioan Metianu, desi la acea datã formatia coralã numãra 18 ani de activitate.
         Cum învãtãtorul Ioane Costina se apropia de vârsta pensionãrii si trebuia înlocuit cu un învãtãtor care sã aibã atât aptitudini cât si atestat de dirijor de cor, s-a publicat în nr. 37, 38 si 39/1893 a revistei "Biserica si Scoala", postul vacant de învãtãtor si dirijor de cor în Hãlmagiu, în urma cãrui anunt, s-au înscris la ocuparea postului un numãr de sapte candidati, printre care si Mihail Vidu si Iosif Suba, acesta din urmã fiind diurnist la notariatul public din Deva. (vezi NOTA 7)
         Din cererea adresatã de învãtãtorul Mihail Vidu cãtre comitetul parohial din Hãlmagiu rezultã, printre altele, cã a anexat si atestatul eliberat de oficiul protopresbiteratului gr.ort. din Lugoj, cu care dovedea cã "sum conducãtoriu de chor" (vezi NOTA 9), iar din protocolul sinodului parohial Hãlmagiu, datând din anul 1893 s­emnat de inspectorul scolar Ioan Groza si cei 47 de membri, rezultã cã din cei sapte candidati a fost ales "cu totalitate de voturi", tânãrul învãtãtor Mihail Vidu.
         Alegerea fãcutã s-a dovedit în curând ca fiind foarte bine gânditã, deoarece acest tânãr si talentat învãtãtor s-a distins nu numai pe tãrâm scolar ci si pe cel cultural. Astfel prima lui actiune a fost reorganizarea vechiului cor bãrbãtesc, mostenit de la venerabilul sãu înaintas. Membrii corului au fost recrutati din plugari si meseriasi si au fost repartizati, la început, pe douã voci, apoi pe patru. Pe acel timp era o cinste deosebitã si mândrie de a fi corist.
         Încã mai existã la unele familii, descendente ale vechilor coristi, câte o fotografie cu membrii corului din ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, numãrând 25 de persoane. (vezi NOTA 10)

         Mihail Vidu a desfãsurat o activitate deosebit de bogatã si a initiat diverse serbari corale, atât în localitate cât si în împrejurimi, ridicând prestigiul corului la înãltimi nebãnuite în acea vreme.
         În vederea îmbogãtirii repertoriului, dirijorul Mihail Vidu a corespondat cu diferiti compozitori, dirijori si editori din România, fapt deosebit de curajos si de important în acel timp. Asa, de exemplu, printre putinele piese rãmase în arhiva corului din Hãlmagiu, la loc de cinste se situeazã si scrisoarea maestrului de muzicã Ion Costescu, de la liceul Sf. Sava din Bucuresti, adresatã lui Mihail Vidu. Reproducem, în extenso, continutul acestei scrisori, pentru a evidentia legãturile dintre românii de pe cele douã versante ale Carpatilor:

         "Union postale Universalle. Carta postala. Domnului Michail Vidu, învetetor în Halmagiu. Comitatu Arad, Ungaria.
         (pe verso)
         1897, maiu 19 Bucuresti. Stimate dl. Vidu. La cererea Dvs. v-am expediat un exemplar din Chrestomatie prin posta de astãzi. Pe cât îmi aduc aminte mi se pare cã Dvs erati în Lugoj, prin ce împrejurare v-ati stremutat în Hãlmagiu? Sau este un alt domn Vidu în Lugoj? Dacã veti bine voi a-mi comunica câte ceva, ve rog scrieti-mi sau la liceul Sf. Sava ori acasã. Strada Izvoru, nr.112 bis, cãci altfel se pote întâmpla ca scrisorile Dvs. sã nu mã gãseascã. Primiti ve rog stima mea distinsã Ion I. Costescu."

         Pentru a arãta repertoriul deosebit de bogat al corului în perioada cât a fost dirijat de Mihail Vidu (1893-1921) reproducem /mentionãm/ doar câteva din partiturile ce au mai rãmas în arhiva corului.

         1. Musa Româna. Foie Musicala si Literara. Anul I nr. 11/1 Decembrie st.v. 1888 (ramasa de la Ioane Costina).
         2. Cretomatia Musicalã coprinzând coruri a voci egale de Ion Costescu, maestru de musicã liceul Sf. Sava din Bucuresti, 1895 cu 8 fascicole cuprinzând 30 de diferite coruri.
         3. Colectiune de coruri de D.C. Kiriac, profesor la conservatorul din Bucuresti, Editura Jean Feder, Societate în nume colectiv.
         4. Eduard Wachsman, Coruri pentru voci bãrbãtesti, Proprietatea autorului.
         5.Plugar si ostas. Cor pentru patru voci mixte, Pretul 30 bani, Melodie popularã armonizatã de D. C. Kiriac.
         6. Armonia nr.3, T.Teodorescu, 15 cântece populare, cor mixt, Magazinul conservatorului Iasi.
         7. O mai, frumos, cor mixt pentru patru voci, Muzica de Ionel Brãteanu, Librãria Alcalay & co., Bucuresti.
         8. Coruri a capella de A. Bena, Depozit general Libraria Diecezana Arad (Ungaria) mai multe fascicole.
         9. Foto copia revistei "LIRA" de Constantin Savu. Vilag 1904. Revista cuprinde 12 diferite cântãri si a fost dãruitã lui Viorel Cosma din Bucuresti, drept omagiu pentru monografia "Ion Vidu" fratele lui Mihail Vidu.
         11. Piesele muzicale de Ion Vidu, cu dedicatie pentru fratele sau Mihail Vidu.

         Mihail Vidu a condus corul timp de trei decenii, instruind si un cor mixt pe patru voci.
         Din anul 1921 conducerea corului bãrbãtesc a trecut-o talentatului meserias tâmplar IOAN GIURGIU, pe care l-a învãtat citirea notelor, arta dirijoralã si cântatul la vioarã.
         Corul bãrbãtesc, instruit pentru "cântãri bisericesti si nationale", a devenit mai târziu corul Societãtii meseriasilor si comerciantilor "Avram Iancu" din Hãlmagiu, pânã la desfiintarea acesteia.
         Cum în Hãlmagiu se dezvoltase gustul pentru muzica coralã, alãturi de corul bãrbatesc condus de dirijorul Ioan Giurgiu, un grup de elevi "normalisti" (scoala normalã de învãtãtori din Arad) hãlmãgeni au înfiintat o formatie coralã, între anii 1927 - 1931, condusã de entuziastul elev normalist Balta Ioan. Aceasta formatie a primit numele de "Cor al Tinerimii hãlmãgene".
         În anul 1932, noul protopop al Hãlmagiului, STEFAN BOGDAN, ajutat de dirijorul Ioan Giurgiu si învãtãtorul Ioan Balta, a înfiintat un cor mixt ai cãrui membrii au fost recrutati din toate pãturile sociale. Dupã instruire a trecut conducerea muzicalã asupra dirijorului Ioari Giurgiu (care dirija acum douã coruri) si asupra tânarului învatator Ioan Balta.
         Cu acest cor mixt protopopul Stefan Bogdan si Ioan Giurgiu au dat multe concerte în localitate si in alte pãrti. Unul dintre concertele reusite a fost si acela din iarna anului 1934, dat în orasul Brad unde coristii halmageni s-au întrecut pe ei însisi, fiind rãsplãti cu aplauze lungi si îndelungate aplauze si ovatii.
         Dintre cântecele ce au compus repertoriul corului, amintim: Arcasul lui Stefan, Calcã române, Ruinita, Andaluza, Stefan Domn cel Mare, Vraja, Copii ai patriei iubite, Cea din urmã noapte a lui Mihai Viteazul, Cântecul lui Iancu, Mãi ciobane, Dorul fetei, Mândrulita mea, Toate fetele se duc, Frunzã verde de dudãu, Ce vii bade, Pe deal, Eu mã duc codrul rãmâne, Badea mea, Era o searã linã, La fântâna cu gãleatã, Horea bea la fãgãdãu, În ce chip doreste cerbul (de I.Seb. Bach), Nu plânge, apoi cântece din crestomatia muzicalã a lui Ion Costescu, a lui Kiriac, Ion Vidu, Boemul Iancului de T.Popovici, Desteaptã-te române, Pe al nostru steag, Treicolorul, Vointa Neamului, Trompetele rãsunã, etc.
         Acest cor, cu o activitate asa de bogata, s-a dizolvat între anii 1939-1940, barbatii continuându-si activitatea în cadrul corului bãrbãtesc al Societãtii "Avram Iancu" sub bagheta lui Ioan Giurgiu.
         Dupã terminarea celui de al doilea rãzboi mondial /1939-1945/ studentul George Baniciu a înfiintat al doilea "cor al tinerimii hãlmãgene", format din elevi, studenti si tineri intelectuali din localitate. Cu aceastã formatie a prezentat foarte reusite concerte, dar activitatea lui a fost de scurtã duratã deoarece în anul 1947 conducãtorul corului a plecat din localitate si corul s-a dizolvat.
         În aceastã perioadã, dirijorul Giurgiu Ioan a pus bazã coului mixt, al cãmiminlui cultural, format din bãrbatii fostului cor al Societãtii "Avram Iancu", în curs de dizolvare, si din femeile ce actionaserã în corul mixt al protopopului Stefan Bogdan. Astfel ia, fiintã un cor viguros ce-si va desfãsura o bogatã activitate si care va participa la mai multe concursuri, câstigând mentiuni si diplome si marcând cea mai înalta etapa a manifestãrilor corale din Hãlmagiu.
         Reîntors în localitate, profesorul Ioan Balta îsi reia activitatea de dirijor, alãturi de de unchiul sãu Ioan Giurgiu, si astfel corul participã la cele opt concursuri corale începând cu anul 1953, confruntându-se cu formatiile corale din Gurahont, Almas, Buteni, Sebis, etc.
         Repertoriul a fost mereu îmbunãtãtit cu cântece clasice, patriotice, populare si de masã. Dintre acestea amintim doar câteva: Laudã noptii de L. Bethoven, Un imn al pãcii de W.A. Mozart, Serenada de I. Brams, Cor din opereta Ivan Susanin de M.I Glinka, Salba luminelor, de Delcasso, Morarul de D.G. Kiriac, Grânele vara se coc de Ion Vidu, La fântânã de A. Bena, Trandafir de pe rãzoare si Idilã bihoreanã de S.Drãgoi, Iacã asa si în poienitã de G. Danga, Mãret pãmânt, Cântec peste zãri si ape, Hora marilor câmpii de Ion Chirescu, Cântecul prietenie de Radu Paladi, Steagul partidului de Matei Socor, Hora pãcii de Ion Dragomir, Te cânt partid de Mircea Neagu, Patrie pãmânt de aur de Gh. Bazavan, Corul tãranilor din opera "Mireasa vândutã" de B. Smetana, Mã dusei în târg la moti de T.Jarda, Glorios partid de Mircea Neagu, etc., etc.

         Cu un asttel de repertoriu si cu cei doi dirijori formatia corala, în plina ascensiune, a cucerit urmatoarele diplome:
         1. Diplomã si premiul 1 al formatiilor corale în etapa raionalã la cel de al patrulea concurs.
         2. Diplomã de participare la al III-lea concurs pe tarã, în etapa raionalã.
         3. Diploma si premiul III la al V-lea concurs în etapa raionalã.
         4. Diploma si premiul II la al VII-lea concurs în etapa raionalã.
         5. Diploma de trecere în revistã a formatiilor corale în cinstea celui de al IV-lea festival al tineretului si studentilor.
         6. Diploma de onoare si premiul I la concursul "Rasuna Crisana de cânt si voie buna", în anul 1962, în orasul Oradea.

         Alãturi de formatia coralã au mai fost distinsi cu diplome speciale si unii membrii ai ei, pentru merite deosebite, anume: Giurgiu Ioan, dirijorul corului, a primit diploma de solist la al III-lea concurs, iar Petru Borza a primit diploma de cel mai devotat corist / avea vârsta de 74 ani/.
         Dar, spre regretul tuturora, tocmai când formatia coralã se gãsea în plinã ascensiune, a început un efemer declin, întâi prin decesul dirijorului Ioan Giurgiu si apoi prin plecarea din localitate a prof. Ioan Balta, manifestãrile corale fiind din ce în ce mai rare. Reîntoarcerile ocazionale în localitate a prof. Ioan Balta si reîntâlnirile cu membrii formatiei corale au constituit punti de legaturã si dorinti de continuitate a strãbunului cor.
         Rãmasi fãrã dirijor permanent o parte din membrii s-au alaturat pensionarului Gheorghe Busa si au reînfiintat, în anul 1970, vechiul cor mixt bisericesc.
         În toamna anului 1974, la apelul dirijorului Ioan Balta, care venise în localitate pentru a participa la serbãrile prilejuite de prima întâlnire a fiilor Hãlmagiului si la dezvelirea bustului lui Avram Iancu, vechea formatie coralã s-a regrupat în jurul încercatului dirijor pregãtind un program festiv.
         Renãscut si dornic de a reînvia gloria din ultimii ani, corul si-a îndeplinit cu cinste misiunea sa interpretând, alãturi de un montaj cultural muzical, de cântece patriotice si populare, si celebrul "Poem al Iancului" de Timotei Popovici. Cu aceastã ocazie dirijorul Ioan Balta, pentru meritele sale deosebite si îndelunga activitate de dirijor (37 ani) a primit "Diploma de fiu de onoare al Hãlmagiului".
         În ziua de 20 oetombrie 1974, cu ocazia dezvelirii bustului lui Avram Iancu, corul cãminului cultural Hãlmagiu, a sustinut un program de cântece patriotice, alãturi de corul din Buteni.

         Azi, acest cor, dornic de a-si continua misiunea de culturalizare si de a întretine o viata muzicala la înãltimea anilor trecuti, îsi asteãptã un dirijor capabil sã-l dinamizeze si sã-i reînvie strãbuna glorie.