asezare
geologie
topografie
toponimie/
lingvistica
CLIMA
transporturi

CLIMA, PLOILE, VANTURILE, INUNDATIILE
         CLIMA

         În decursul vremurilor oamenii au observat că schimbarea timpului poate fi prevăzută mai dinainte, fiind precedată de anumite indicii, semne ce se repetă mereu, din care au tras învătăminte, pe care apoi le-au transmis urmasilor lor, din neam in neam, pănă în ziua de azi.
         Asa de exemplu, au constatat că dacă sarea se umezeste, sau dacă soarele apune în nori, în curând va ploua. Au mai observat, de asemenea, corelatia ce există între faptul lăsării fumului în jos (din cauza presiunii atmosferice) si aparitia ploilor, sau între durerile reumaticilor si apropiata schimbare a timpului si, în sfarsit, au mai văzut legătura între bătaia vântului din anumite puncte cardinale si schimbarea vremii. Asa de exemplu, dacă vântul suflă dinspre răsărit, va ploua, iar dacă suflă dinspre miazănoapte, si apus, va urma timp secetos. În fine, dintre indiciile caracteristice, mai amintesc si pozitia iunii si aparitia cetii dimineata. Astfel, când este lună nouă, cu coltul în jos, este semn că în curănd va ploua si cănd ambele colturi sunt în sus iar ceata de dimineată se risipeste deasupra pământului, este semn că se face timp frumos, sau că se va mentine frumos.


Cerul Halmagiului


Munti inzapeziti


Nori

         Însemnări despre climă

         Fiind asezat într-o depresiune cu munti în partea de răsărit si miazănoapte si cu dealuri domole la miazăzi si înconjurat de păduri, Hălmagiu a fost expus multor intemperii si variatii de climă. Oamenii le-au suportat cum au putut si când ploile sau secetat, căldura sau gerurile au atins proportii neobisnuite, câte un cărturar le-a însemnat în calendare sau pe filele cărtilor bisericesti, ca să le stie si urmasii urmasilor lui.
         Dacă răsfoim cărtile bisericesti din secolul trecut si prima jumătate a veacului nostru, întâlnim o multime de astfel de însemnări, din care am ales doar câteva mai caracteristice, pe care le-am grupat după cum urmează:

   1. Despre inundatii:

         "În anul 1879 au fost un povoi în luna lui noiembrie în 30 încât au stricat drumuri, poduri, grânele le-au mânau povoi. Iarna au tinut grea până în martie 1880. Nau fost iarbă, că au tinutu si au fostu foarte tare înspăimântatu poporu. Arseniu Circusiu. Parohu".

         "În anul 1887 în 8 mai au fost povoi mare încât au mânatu podul mare au stricatu morile si au spartu căsi si au umplutu tarina de ape. Arseniu Ciurcusiu". (vezi NOTA 1)

         "În anul 1925 au fost un povoi mare. Au rupt drumuri de fer si poduri si nau putut tircula trenurile numai cu greutăti la 25 detember. Scrisam Sirca Ilie." (vezi NOTA 2)

   2. Despre geruri:

         "În anul 1874 au fost o iarnă mare (indescifrabil). Mai jos o altă mănă a scris. "adevărat că a fost dar în anul 1879/80 a fost si mai mare iarna."

         "În anul 1883 au fost o iarnă foarte lungă încât nici la Florii nu au fost dezveliti pomii ba nici sălcutele cu toate că timpu a înaintatu fiindu 8/20 aprilie. Vinerea de Florii am scris spre suvenire. Lupu Leucean învăt. III el." (vezi NOTA 3)

         "În anul 1882- 83 au tinut iarna până la Sfântul Georgiu asa încâtu au descoperit oamenii grajdurile de au datu la marhă mâncare. Nu aveau fân si cucuruzu nu sau sămănatu până după Sfântu Georgiu. Arseniu Ciurcusiu, capelan."

         "În anul 1952 în luna Mai între 20- 25 s-a abăutu asupra regiunii noastre un înghet cum de mult timp nu s-a mai pomenit. Ravagiile înghetului au fost asa de mari, ca semănăturile de primăvară au fost compromise, trebuind să fie făcute din nou.

          Muntele Biharia a fost mai multe zile acoperit cu zăpadă, chiar în Halmagiu a nins usor. Temperatura a fost -5 grade" (vezi NOTA 4)


   3. Despre seceta si furtuni:

         "În anul 1904 au fost secetă mare că nau ploat de la pasti până în postul lui sfântu Petru si atunci cu ploiat.ss Nicolae Irimie cantor." (vezi NOTA 5)

         "În anul 1927, în 2 iulie, un groaznic ciclon s-a abătut asupra comunei Hălmagiu si jur, descoperind case si rupând pomi pe care i-a scos din pământ cu rădăcini. Noroc că n-a tinut decât 10 minute, altcum comuna era expusă la un dezastru. Hălmagiu, 3 iulie 1927 V. Cătana inv si Eneia Joldea diacon" (vezi NOTA 6)

         "Recolta grâului în 1932 a fost foarte slabă. Grâul de la 250 lei maja s-a urcat la 700 lei. Noroc că este mult cucuruz altcum am fi expusi la foamete. S-au făcut multe prune, mere si foarte putini struguri."

         ""Primăvara anului 1934 a fost foarte secetoasă. De la Pasti care au fost la 8 aprilie si până la Sf. Rusali n-a plouat nici o singură dată. În urma secetei cerealele s-au scumpit. Făina, care a fost cu 6 lei s-a urcat la 10 lei kg. Recolta de grâu este aproape compromisă. Spun bătrânii că asa secetă n-a mai fost din 1899." (vezi NOTA 7)

         Desigur că au fost si alte inundatii si înaintea si în urma acestor însemnări, dar n-au fost consemnate, iar cele mai recente, cum au fost cele din 1932 si 1955, 1970, 1981, se mai păstrează încă în amintirea localnicilor mai greu încercati.
         Am reprodus doar câteva dintre însemnările, referitoare la climă pentru ca cititorul de azi sa vadă cum au reactionat inaintasii nostri la fenomenele neobisnuite ale naturii si câte năpaste au trecut peste dânsii.



Cîmp cu zapada


...se strica vremea...


Iarna in sat

         Date stiintifice despre climă

         Alaturi de însemnările pe cărtile bisericesti ale unor cazuri deosebite ale vremii si alături de semnele pe care oamenii la prevedeau în legătură cu schimbarea timpului, la începutul secolului nostru s-au făcut însemnări stiintifice ale climei, notându-se temperatura, umiditatea, presiunea atmosferică si a precipitatiilor.
         Datele obtinute au fost furnizate forurilor competente, iar în studiul climei din tara noastra, Hălmagiu ocupă un loc însemnat prin datele comunicate, care au servit la întocmirea cartii "CLIMA REPUBLICII POPULARE ROMANE", după cum vom vedea mai jos.
         În general clima din depresiunea Hălmagiului este blândă, umedă si moderată. Masele de aer oceanic pătrund usor în depresiunea Hălmagiului, iar cicconul din oceanul Atlantic transportă mase de aer umed ce se prefac în precipitatii sub formă de ploaie sau zăpadă.
         Iarna, pe lângă influentele aerului vestic, intervin si invazii de aer polar, din nord, peste muntele Biharia, provocând geruri destul de intense (exemplu: în anii 1942, 1945, 1963 si 1965)
         Temperatura medie anuală este cuprinsă între 9- 10,9 grade Celsius, media ei fiind 9,6 grade, Celsius, iar amplitudinea este de 21,5, după cum rezultă din tabelul de mai jos.

Tabelul 1 . Media lunară si anuală în perioada 1896 - 1955 (vezi NOTE 8)

Statia

Halmagiu

Altit.

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

Anual

Ampl.

SS

247 m

-2

-0,2

4,4

9,5

14,9

17,9

19,5

19,3

15,8

10,4

4,9

0,3

9,6

21,5

Tabelul 2. Cea mai mare (M) si cea mai mica (m) medie lunara a temperaturii
    

Statia

Halmagiu

 

M

Lunile, intervalele de observatie -------------------------------------------------------------------------------- ----------------------------------Anual

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

   

3,0

36

4,1

51

8,4

37

12,6

50

16,6

36

20,5

37

23,1

36

22,9

38

18,2

37

13,3

55

7,4

38

2,7

54

10,8

39

1935- 1943

 

 

 

 

 

m

-8,7

-6,3

1,3

6,1

8,1

16,7

18,0

17,6

11,9

7,6

1,9

6,1

7,6

.

42

54

40

55

52

36

41

36

40

40

.

.

.

1950- 1955

         Din tabelul de mai sus, întocmit pe baza temperaturilor medii lunare, în Hălmagiu, calculate pe perioada 1896- 1915 si 1921- 1955, se constată că luna mai rece este ianuarie, cu o valoare medie de 2 grade Celsius, iar cele mai scăzute temperaturi medii în ianuarie sunt cuprinse între -6,2 grade Celsius.
         Luna cea mai călduroasă este iulie, cu o valoare medie de 19 grade Celsius. Cea mai ridicată temperatură a fost de +39,7 grade Celsius în iulie 1950, iar cea mai scăzută de +5 grade Celsius, în anul 1942. Perioada de încălzire este de o durată mai lungă ca cea de răcire.
         Perioada de temperatură favorabilă dezvoltării vegetatiei (+10 grade Celsius) durează de la începutul lunii aprilie si pănă la sfârsitul lunii octombrie.

         Perioade de înghet.
         Data mijlocie a aparitiei primului înghet este cuprinsă in a treia săptămănă a lunii octombrie, iar data mijlocie a ultimului înghet, în prima decadă a lunii aprilie. Numărul zilelor cu înghet anual este între 115 si 120, în medie, dintre care cele mai multe zile repartizate lunar, cad în februarie. Gerurile mai frecvente sunt în văi.

         PLOILE

         Din datele pluviometrice ale perioadei 1896- 1915 si 1921- 1954, rezultă că în medie cad anual 767, 5 ml. ploi pe metru pătrat.
         Cea mai mare cantitate de ploaie cade în perioada de primăvară si vară (între 73,9 si 99,4 mc.) după cum vom vedea în tabelul de mai jos, iar cea mai mică în luna februarie (45,9 mc.)

Tabelul 4. Cantitatea medie lunară si anuală între anii 1896- 1915 si 1921- 1955. (in ml.)

Statia

Halmagiu

LUNILE

Annual

767,5

 

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

 

50,7

45,9

49,9

56,1

73,9

99,4

79,3

76,1

59,5

62,4

57,3

57,1

         VANTURILE

         Predominant în toată perioada anului este vântul din directia vestică si nord vestica. În perioada de iarna, predomină vântul de nord vest iar în cea de vară din directia sud- vest.
         Din acest motiv localnicii spun că ploile vin dinspre satul Tisa si dinspre Tărmure (sud- vest)
         În general localitatea este linistită, vănturile neavând o frecventă prea mare, cu exceptia rară a unor cicloni de vară. Cel mai calm anotimp este toamna.

         Mersul timpului in Hălmagiu în anul 1980


         Vom consemna în cele ce urmeazâ un an cu totul deosebit din punct de vedere climateric, caracterizat prin dereglări ale climei rezultate din exploziile solare ce au avut loc în anul 1980 (după afirmatiile oamenilor de specialitate).
         Iarna a început la 14 decembrie 1979 printr-o ploaie urmata de o ninsoare slabă si apoi de polei. Două săptămâni circulatia oamenilor si a vehiculelor s-a făcut cu mare greutate, înregistrându-se alunecări, căderi cu fractură de picioare si măini si derapări de vehicule. De la 30 decembrie 1979 au scăzut zăpezile timp de două zile, apoi a urmat un ger de minus 18 grade, după care iarăsi a nins, îngrosând stratul de zăpadă înghetată.
         Pe la mijlocul lunii ianuarie 1980 a început o ploaie urmată de ninsoare, apoi un timp umed. Luna februarie a fost umeda cu căderi alternative de ploi si zapezi. La fel a fost si luna martie, în care soarele a strălucit numai în 6 zile, mentinându-se umiditate si ceată.
         Sperantele legate de iuna aprilie au fost spulberate de vremea capricioasa, caracteristica acestei luni. Au căzut ploi dese si marunte si din când în când a fost câte o zi cu soare. Pământul gemea de umezeala si prin grădini nu se putea lucra. O parte din semintele si legumele plantate au putrezit.


Masuratori hidrologice

Ultima zapada

         Primele zile ale lunii mai au dat sperante unui timp senin si cald, dar la 11 mai 1980 a pătruns un aer foarte rece, înghetând florile pomilor. Au urmat iarăsi zile ploioase. Oamenii au lucrat cu sârguintă însa timpul era împotriva lor.
         Au sosit zilele asa de mult asteptate, ale lunii iunie. Aerul a fost cald si multă umezeală. Abia au fost căteva zile cu soare. Fânatele crescusera si se cereau cosite dar a doua sau a treia zi ploua. Era o competitie între om si natura, în care omul pierdea mereu.
         Luna iulie a început cu câteva zile călduroase, apoi cerul s-a înnourat si au căzut ploi torentiale mai ales în a doua jumatate a lunii. Ploile din ziua de 22 iulie au fost asa de puternice încât apele rezultate au distrus în cateva ore digurile de pe marginea văii, construite in anul 1978 (al căror cost s-a ridicat la 4.000.000 lei- la valoarea acelor ani) precum si puntea de fier din dreptul gospodăriei lui Ungur Nicolae. La 26 iulie au căzut alte ploi torentiale timp de circa 3 ore. Apele n-au mai încăput în matca lor si s-au revărsat după voia lor. Strada spre fabrica de Confectii a stat câteva ore sub ape, împreuna cu curtile si grădinile învecinate. Apa a intrat si in fabrică si de aici a curs peste terenurile agricole, în unele puncte acoperind soseaua natională. Au fost inundate gospodariile familiilor Paic Cornel, Jivan Ioan si Banici Teodor, apa pătrunzând în grajduri, cocini, soproane, etc. si ridicându-se la peste o jumătate de metru. În partea de jos a Hălmagiului apele au distrus complet si ultimile rămasite ale digurilor văii. 29 iulie- 11 august, zile de adevarată vara, cu călduri pânâ la +34 grade, apoi câteva zile racoroase si din nou ploi până la sfărsitul lunii.
         Luna septembrie a început cu zile răcoroase, dar după data de 7 si până la sfârsitul lunii au predominat zilele senine si călduroase, temperatura variind între +6 grade noaptea si +24 grade ziua. Ziua de 1 octombrie a inaugurat toamna. Timpul s-a răcit bruse si cerul s-a acoperit de nori. Au căzui ploi slabe si ceturi dese au învăluit totul până în jurul orei 10. După 10 octombrie au fost zile senine dar răcoroase până la sfărsitul lunii.
         La 2 noiembrie a început o vreme de iarnă. Temperatura a scăzut brusc, cerul s-a înourat si au căzut primii fulgi de zăpadă. Pănă la 16 noiembrie timpul a fost umed cu ploi dese si ceturi. Timp de două zile a pătruns un aer cald după care au început ploi, zile cu vânt si frig, temperatura aerului coborându-se la -4 grade si în 21 noiembrie între 22 si 29 noiembrie au fost zile senine. Soarele a strălucit din plin dar aerul a rămas rece.
         1 decembrie 1980. A început a ploaie rece, urmată de lapovită. Pe acoperisurile caselor si dealuri s-a asternut un strat alb de zăpadă. E frig. Au continuat ninsori slabe până ia 6 decembrie când a nins toata ziua, stratul de zăpadă depăsind 30 cm. Acelasi timp pănâ la 13 decembrie când pătruns un val de aer cald care a topit zăpada.
21 decembrie. Este prima zi oficială de iarnă. In contradictie cu data calendaristica, vremea s-a încălzit. Străluceste soarele si temperatura la orele 14 a fost de +8 grade. Câmpul si-a redobândit culoarea verde zăpada mai ramânând doar pe dealuriie mai înalte si pe muntii Biharia, Rotundu si Găina. In depresiune Hălmagiului domina două culori: verde, jos si alb, pe crestele dealurilor înalte si pe muntii din jur. E un tablou magnific. Se mentine acelasi timp pănă la 31 decembrie.          Recoltele acestui an au fost foarte slabe. Porumbul s-a cules numai la sfârsitul lunii octombrie, iar strugurii abia s-au copt. Merele si prunele au fost compromise total.
         Am consemnat cele de mai sus pentru întregirea însemnărilor făcute mai înainte.

         Inundatia din 12/13 martie 1981


         După orele 2.oo ale noptii din 12/13 martie 1981 centrul Hălmagiului a fost trezit de strigăte de disperare. Prin mijlocul comunei năvălea, vijelios, o mare de apă nămoloasă rezultată din topirea zăpezii de pe muntele Găina în urma unor ploi calde. Se spărsese digul de la Hălmăgel si apele, în furia lor, se scurgeau pe milenara albie. O parte din ape curgeau pe locul fostei văi, închisă după inundatia catastrofală din anul 1887, iar alte pe ulita Berăriei. Curtile si grădinile au fost acoperite de apă si nămol. În curtea si dependintele farmaciei, si apoi în încăperile de la stradă peretii de sub ferestrele celor două camere de la strada principală, prin acest punct apa si-a croit două albii: una pe vechiul traseu (vălicută) si alta direct pe strada principală, fundatiile caselor transformându-se în maluri. Toate curtile si grădinile de pe strada principală au fost inundate si după retragerea apelor a rămas un strat de nămol gros de circa 20- 30 cm adus de ape de pe dealurile de sub versantul vestic la muntelui Găina.
         De la biserici în jos apele si-au căutat vechea matcă, adâncind cu peste 1 metru vălicuta si lărgindu-i malurile. Conductele de ciment, instalate în anul 1978 pentru scurgerea apei de la fabrica de confectii, au fost răvăsite si scoase din functie, iar strada transformată într-o veritabilă albie. E regretabil faptul că oamenii cărora li s-au încredintat functii atribute si obligatii în privinta gospodăririi apelor, a dirijării lor, a evitării eroziunilor si inundatiilor nici azi nu tin cont de adevăruri care se succed cu regularitate si din ce în ce mai des, anume că Hălmagiu poate fi ferit de inundatii dacă se construieste un baraj puternic din jos de Hălmăgel, dacă se croieste apei o albie largă si după aceea să se construiască, în aval, diguri din piatră cu fundatie de cel putin un metru sub nivelul văii.


Balta de sub deal


Statia de epurare dezafectata

   NOTE

         01. Inscriptia pe cartea Mineiu din luna septembrie.
         02. Ibidem.
         03. Inscriptia se află pe ceaslov.
         04. Cartea "Cantorul Bisericesc".
         05. Cartea "Mineiu pe luna Mai".
         06. Cartea "Mineiu pe luna August".
         07. Cartea "Mineiu pe luna Mai".
         08. Clima Republicii Populare Române, vol. 2, date ciimatologige. Clima Zărandului Bucuresti, 1961 .