VANTURILE          Predominant în toatã perioada anului este vântul din directia vesticã si nord vestica. În perioada de iarna, predominã vântul de nord vest iar în cea de varã din directia sud- vest.          Din acest motiv localnicii spun cã ploile vin dinspre satul Tisa si dinspre Tãrmure (sud- vest)          În general localitatea este linistitã, vãnturile neavând o frecventã prea mare, cu exceptia rarã a unor cicloni de varã. Cel mai calm anotimp este toamna.

Mersul timpului in Hãlmagiu în anul 1980          Vom consemna în cele ce urmeazâ un an cu totul deosebit din punct de vedere climateric, caracterizat prin dereglãri ale climei rezultate din exploziile solare ce au avut loc în anul 1980 (dupã afirmatiile oamenilor de specialitate).          Iarna a început la 14 decembrie 1979 printr-o ploaie urmata de o ninsoare slabã si apoi de polei. Douã sãptãmâni circulatia oamenilor si a vehiculelor s-a fãcut cu mare greutate, înregistrându-se alunecãri, cãderi cu fracturã de picioare si mãini si derapãri de vehicule. De la 30 decembrie 1979 au scãzut zãpezile timp de douã zile, apoi a urmat un ger de minus 18 grade, dupã care iarãsi a nins, îngrosând stratul de zãpadã înghetatã.          Pe la mijlocul lunii ianuarie 1980 a început o ploaie urmatã de ninsoare, apoi un timp umed. Luna februarie a fost umeda cu cãderi alternative de ploi si zapezi. La fel a fost si luna martie, în care soarele a strãlucit numai în 6 zile, mentinându-se umiditate si ceatã.          Sperantele legate de iuna aprilie au fost spulberate de vremea capricioasa, caracteristica acestei luni. Au cãzut ploi dese si marunte si din când în când a fost câte o zi cu soare. Pãmântul gemea de umezeala si prin grãdini nu se putea lucra. O parte din semintele si legumele plantate au putrezit.

Masuratori hidrologice Ultima zapada

Primele zile ale lunii mai au dat sperante unui timp senin si cald, dar la 11 mai 1980 a pãtruns un aer foarte rece, înghetând florile pomilor. Au urmat iarãsi zile ploioase. Oamenii au lucrat cu sârguintã însa timpul era împotriva lor.          Au sosit zilele asa de mult asteptate, ale lunii iunie. Aerul a fost cald si multã umezealã. Abia au fost cãteva zile cu soare. Fânatele crescusera si se cereau cosite dar a doua sau a treia zi ploua. Era o competitie între om si natura, în care omul pierdea mereu.          Luna iulie a început cu câteva zile cãlduroase, apoi cerul s-a înnourat si au cãzut ploi torentiale mai ales în a doua jumatate a lunii. Ploile din ziua de 22 iulie au fost asa de puternice încât apele rezultate au distrus în cateva ore digurile de pe marginea vãii, construite in anul 1978 (al cãror cost s-a ridicat la 4.000.000 lei- la valoarea acelor ani) precum si puntea de fier din dreptul gospodãriei lui Ungur Nicolae. La 26 iulie au cãzut alte ploi torentiale timp de circa 3 ore. Apele n-au mai încãput în matca lor si s-au revãrsat dupã voia lor. Strada spre fabrica de Confectii a stat câteva ore sub ape, împreuna cu curtile si grãdinile învecinate. Apa a intrat si in fabricã si de aici a curs peste terenurile agricole, în unele puncte acoperind soseaua nationalã. Au fost inundate gospodariile familiilor Paic Cornel, Jivan Ioan si Banici Teodor, apa pãtrunzând în grajduri, cocini, soproane, etc. si ridicându-se la peste o jumãtate de metru. În partea de jos a Hãlmagiului apele au distrus complet si ultimile rãmasite ale digurilor vãii. 29 iulie- 11 august, zile de adevaratã vara, cu cãlduri pânâ la +34 grade, apoi câteva zile racoroase si din nou ploi pânã la sfãrsitul lunii.          Luna septembrie a început cu zile rãcoroase, dar dupã data de 7 si pânã la sfârsitul lunii au predominat zilele senine si cãlduroase, temperatura variind între +6 grade noaptea si +24 grade ziua. Ziua de 1 octombrie a inaugurat toamna. Timpul s-a rãcit bruse si cerul s-a acoperit de nori. Au cãzui ploi slabe si ceturi dese au învãluit totul pânã în jurul orei 10. Dupã 10 octombrie au fost zile senine dar rãcoroase pânã la sfãrsitul lunii.          La 2 noiembrie a început o vreme de iarnã. Temperatura a scãzut brusc, cerul s-a înourat si au cãzut primii fulgi de zãpadã. Pãnã la 16 noiembrie timpul a fost umed cu ploi dese si ceturi. Timp de douã zile a pãtruns un aer cald dupã care au început ploi, zile cu vânt si frig, temperatura aerului coborându-se la -4 grade si în 21 noiembrie între 22 si 29 noiembrie au fost zile senine. Soarele a strãlucit din plin dar aerul a rãmas rece.          1 decembrie 1980. A început a ploaie rece, urmatã de lapovitã. Pe acoperisurile caselor si dealuri s-a asternut un strat alb de zãpadã. E frig. Au continuat ninsori slabe pânã ia 6 decembrie când a nins toata ziua, stratul de zãpadã depãsind 30 cm. Acelasi timp pãnâ la 13 decembrie când pãtruns un val de aer cald care a topit zãpada. 21 decembrie. Este prima zi oficialã de iarnã. In contradictie cu data calendaristica, vremea s-a încãlzit. Strãluceste soarele si temperatura la orele 14 a fost de +8 grade. Câmpul si-a redobândit culoarea verde zãpada mai ramânând doar pe dealuriie mai înalte si pe muntii Biharia, Rotundu si Gãina. In depresiune Hãlmagiului domina douã culori: verde, jos si alb, pe crestele dealurilor înalte si pe muntii din jur. E un tablou magnific. Se mentine acelasi timp pãnã la 31 decembrie.          Recoltele acestui an au fost foarte slabe. Porumbul s-a cules numai la sfârsitul lunii octombrie, iar strugurii abia s-au copt. Merele si prunele au fost compromise total.          Am consemnat cele de mai sus pentru întregirea însemnãrilor fãcute mai înainte.

Inundatia din 12/13 martie 1981          Dupã orele 2.oo ale noptii din 12/13 martie 1981 centrul Hãlmagiului a fost trezit de strigãte de disperare. Prin mijlocul comunei nãvãlea, vijelios, o mare de apã nãmoloasã rezultatã din topirea zãpezii de pe muntele Gãina în urma unor ploi calde. Se spãrsese digul de la Hãlmãgel si apele, în furia lor, se scurgeau pe milenara albie. O parte din ape curgeau pe locul fostei vãi, închisã dupã inundatia catastrofalã din anul 1887, iar alte pe ulita Berãriei. Curtile si grãdinile au fost acoperite de apã si nãmol. În curtea si dependintele farmaciei, si apoi în încãperile de la stradã peretii de sub ferestrele celor douã camere de la strada principalã, prin acest punct apa si-a croit douã albii: una pe vechiul traseu (vãlicutã) si alta direct pe strada principalã, fundatiile caselor transformându-se în maluri. Toate curtile si grãdinile de pe strada principalã au fost inundate si dupã retragerea apelor a rãmas un strat de nãmol gros de circa 20- 30 cm adus de ape de pe dealurile de sub versantul vestic la muntelui Gãina.          De la biserici în jos apele si-au cãutat vechea matcã, adâncind cu peste 1 metru vãlicuta si lãrgindu-i malurile. Conductele de ciment, instalate în anul 1978 pentru scurgerea apei de la fabrica de confectii, au fost rãvãsite si scoase din functie, iar strada transformatã într-o veritabilã albie. E regretabil faptul cã oamenii cãrora li s-au încredintat functii atribute si obligatii în privinta gospodãririi apelor, a dirijãrii lor, a evitãrii eroziunilor si inundatiilor nici azi nu tin cont de adevãruri care se succed cu regularitate si din ce în ce mai des, anume cã Hãlmagiu poate fi ferit de inundatii dacã se construieste un baraj puternic din jos de Hãlmãgel, dacã se croieste apei o albie largã si dupã aceea sã se construiascã, în aval, diguri din piatrã cu fundatie de cel putin un metru sub nivelul vãii.

Balta de sub deal Statia de epurare dezafectata

NOTE          01. Inscriptia pe cartea Mineiu din luna septembrie.          02. Ibidem.          03. Inscriptia se aflã pe ceaslov.          04. Cartea "Cantorul Bisericesc".          05. Cartea "Mineiu pe luna Mai".          06. Cartea "Mineiu pe luna August".          07. Cartea "Mineiu pe luna Mai".          08. Clima Republicii Populare Române, vol. 2, date ciimatologige. Clima Zãrandului Bucuresti, 1961 .