asezare
GEOLOGIE
topografie
toponimie/
lingvistica
clima
transporturi

FORMATIA GEOLOGICA, APE, PARTI SI DENUMIRI TOPONIMICE

         FORMATIA GEOLOGICĂ

         Din punct de vedere geologic perimetru comunei Hălmăgiu apartine părtii vestice a bazinului neogen al Zarandului, fiind limitat la nord- nord vest de muntii Biharia, la vest de Moma Codru, la sud- vest de andezitele de Leasa si Vârfuri si având, la est, o deschidere spre Tebea.
         După ce Muntii Apuseni s-au eliberat de robia mării, în cretacicul mijlociu, perimetrul comunei Halmagiu a devenit un uscat intins dar perioada continentală de la marginea de vest a Muntilor Apuseni n-a durat mult, deoarece în cretacicul superior marea Tetys îsi trimite din nou apele, în această regiune, care se retrage abia la sfârsitul cretaciului superior, pentru a reveni iarăsi în timpul neogenului.


Valea Halmagelului


Pietre de rau


Rau de munte

         Fundamentul acestui golf este format din sisturi cristaline ce au fost străpunse de roci eruptive filoniene în partea de nord- nord vest si de eruptiile andezitice în partea de sud.
         Această regresiune a apelor coincide cu o nouă fază a cutărilor scoartei terestre, mai slabă ca cea precedentă, si din cauza rigiditătii cu care au rămas Muntii Apuseni în timpul fenomenelor tectonice, s-au format o multime de dealuri care încing înăltimile din centru (Biharia si Găina) ca brâu colinar.
         În această eră s-au produs o multime de miscări ale scoartei pământului pe verticală, prin simple ridicări si coborâri, din care cauză au avut loc toate transgresiunile mărilor tertiare. Marginea de vest a Muntilor Apuseni a cedat valurilor mării si astfel au luat nastere bazinele neogene, cum este si cel al Hălmagiului. Acestui bazin i se atribuie vârsta pontiană; pe baza determinărilor paleontologice, a florei si a faunei ce o contin formatiile marnoase.
         Depozitele de vârstă pontiană se prezintă sub forma unui "facies litoral", de apă foarte îndulcita, marnos, nisipos, uneori chiar conglomeratic, sau sub forma unui "facies vestic" depus la o depărtare oarecare de tărm si la, o adâncime de peste 200 m. EI este reprezentat prin marne cenusii albastre, în stare proaspătă, si albe, prin uscare, sărace sau chiar lipsite de fosile.
         Acest "facies vestic" umple toate cele patru bazine de la marginea vestică a Muntilor Apuseni, inclusiv al Halmagiului.
         Alaturi de fauna, in acest bazin s-au mai gasit o derie de plante fosile, ca: Quercus species, Castaneus species, Carpineus species, Ulmus longifolis, Libicedrus species, etc., care vin sa pledeze pentru stabilirea varstei pontiene a bazinului.
         Vatra Halmagiului si a satelor inconjuratoare se afla asezata pe aceasta formatiune geologica.
         Scoarta terestra, in afara de pitoreasca ei infatisare, ascunde comori minerale inspre care se indreapta atentia geologilor. Recent cercetarile facute au scos in evidenta zacaminte de minereuri care asteapta sa fie smulse din intunericul pamantului pentru a fi puse in valoare.
         Regiunea merita o atentie speciala din punct de vedere al detectarii de noi bogatii minerale, care ar putea schimba conditiile de viata din acest bazin. (vezi NOTA 1)

         APE

         Hălmagiul este udat de Valea cu acelasi nume, ce izvorăste de sub versantul muntelui Găina si care, la rândul ei, este formată din afluentii: Valea Trestiei si Valea Sârbilor, ce se uneste în Hălmăgel cu Valea Luncsorii, formând o singură vale care are un debit mare de apă, numită Valea Hălmagiului. Aceasta întâlneste la locul numit "Pietrar" în târgul de vite, Valea Bănestilor, mărindu-si astfel debitul si apoi se varsă in Crisul Alb în dreptul satului Tisa.
         Putem adăuga acestei văi si santul drumului, ce-si colectează apele din partea de răsarit a comunei trecând pe lângă casele lui Paic Leontin, Irimie Ioan, Paic Petru, si de aici paralel cu soseaua nationala pana în dreptul casei învătătorului Sârban Tiberiu, unde se varsă în valea Hălmagiului, printr-un iaz.

Pod peste Valea Halmagiului- cursul văii a fost consolidat puternic in anul 2001-2002 dupa ce inundatiile din anul 2000 au inundat o mare parte din comuna
Pod peste Valea Halmagiului
Imagine de pe langa cursul Crisului Alb, inainte de intrarea in satul Leasa
Stufaris pe langa Cris
Balta creata artificial pentru cresterea pestilor
Ochi de apa
         În fine, santul Mânjina aminteste de vechiul curs al văii Hălmagiului cu secole în urmă. Acest sant care începe să se formeze de la punctul numit "Morăresti" din comuna Hălmăgel, colectează apele de sub versantul dealurilor Corlate, Frunză Verde, Bălanu, si le varsa direct in Crisul Alb, trecand pe la est de gara C.F.R. Hălmagiu.

         PARTI DIN COMUNA

         In prezent, vatra localitătii se împarte în trei părti: partea de jos, incepând de la gară si până la biserici, numită "Cerces" apoi centrul, începând de la biserici si pană la farmacie, iar spre miazăzi cuprinzând si strada Primăriei, si partea "Ciungănească" începând de la farmacie, ulita "Berăriei" si ulita "Ciungănească", propriu zisa.
         Străzile sau ulitele sunt: strada "Principală", care începe de la intrarea soselei nr. 76 in comună, in dreptul casei lui Moldovan Ioan, numită si strada "Primăriei", continuându-se până la Monumentul Eroilor si de a ici până la noul traseu al soselei nationale de pe strada "Farmaciei".
         Din această stradă se desprind: Strada "Farmaciei", din care porneste str. "Berăriei" (numită asa fiindca în secolul trecut era o fabrică de bere în casa, azi proprietatea lui Terei Ioachim) si în continuare strada "Ciungănească". De la Monumentul Eroilor spre apus porneste strada ce duce spre cele două biserici, apoi spre miazăzi ulitele (străzile) "Busească", "Sârbească", iar spre miazănoapte ulitele "Bisericii" si "a lui Vlaicu", si apoi strada ce continuă în "Cerces" până la iesirea în soseaua natională unde începe, perpendicular, ulita "Mărcănească".
         Pană in urma cu circa două decenii strada paralelă cu cea care duce la Monumentul Eroilor spre cele doua biserici, si care se întâlneste cu ulita "Busască", se numea ulita "Misernitii" (a măcelăritei), fiindcă pe această stradă se aflau satrele tăietorilor de carne.



Vedere de pe Corlata
         NUMIRI TOPONIMICE

         Partile extravilane au primit de la strabunn nostri numiri care se păstreăză până în ziua de azi; asa se cunosc următoarele numiri toponimice: Ciripărie, Corlată, Între Văi, Dumbravă, Livadă, Mânjina, Maracanesti, Pămantul Negru, Pomologhe, Punti, Rugi, Ruga Zii, Rovină, Stiubei, Sucesti, Trouas.
         Numiri de dealuri: Bălanu, Corlata, Cornici (Rugă), Frumos, Frunza Verde- Naiu, Furcilor, Gurguieta, Lupina, Sortoc, Ungurestilor (la Criptă) Vlaicu, Vulpii.

Partea din jos a comunei- Pe Vale
Pe Vale
perspectiva de pe Dealul Sortoc asupra Halmagiului si a pietei de animale
Piata Halmagiului-vedere de la cruce
Ulita Misernicii
Ulita Misernicii

   NOTE

         1. Dupa informatiile geologului Nicoara Bujor din Deva, originar din comuna Varfuri, jud. Arad