GENEZA ACESTEI CARTI:

   Vom începe prin a arãta cã pentru unii dintre contemporani pare ciudat faptul sã vorbim asa de mult despre trecut în mijlocul preocupãriior de perspectivã de azi. Ei zic cã trecutul nu mai trebuie discutat si evocat, fiindcã e mort, si în consecintã nu se mai foloseste.
   Noi însã sustinem cã adevãrul este altul si anume cã pentru a întelege prezentul si a putea scurta viitorul trebuie sã cunoastem mai întâi trecutul, sã stim de unde au început unele lucruri, care au fost cauzele aparitiei lor, prin ce faze si greutãti au trecut si ce învãtãminte urmeazã sã tragem pentru viitor, adicã sã fim documentati si realisti.

   Întocmai ca si oamenii, si localitãtile îsi au vârsta lor, numai cã ele depãsesc cu mult pe cea a oamenilor, însumând vârsta multor generatii si numarând multe veacuri.
   Despre începuturile si dezvoltarea localitãtilor au rãmas urmasilor unele documente, numiri toponimice si relatãrite strãbuniior transmise nouã, prin traditia oralã de cãtre pãrintii si bunicii nostri. Acestea intentionãm sã le punem în valoare.
   Asadar sã stergem colbul de pe documentele trecutului si sã le prezentãm pânã nu dispar.

   CUPRINS

   - Drumul spre Halmagiu si descrierea localitatii
   - Formatia geologica
   - Asezarea geografica si suprafata
   - Parti din comuna si numiri topografice
   - Ape
   - Vechimea si importanta localitatii
   - Originea numelui
   - Vatra localitatii
   - Clima
   - Transporturile
   - Caile de comunicatie si mijloacele de comunicatie
   - Limba si vocabularul, gramatica, fonetica, ortografia

   CUVANT DE INCEPUT

   "Am scris aceasta carte insufletit de marea dragoste pe care o simt unii oameni pentru locul natal.
   Ca fiu al acestei localitãti am adunat, cu râvnã si pasiune, documente vechi si noi, precum si informatii de la oamenii competenti, iar acolo unde izvoarele informative au fost incomplete am construit ipoteze, convins fiind cã lucrurile nu puteau fi altfel.
   Din dorinta de a nu denatura cu nimic adevãrul, prin figuri stilistice, am întrebuintat un stil simplu si natural si m-am strãduit sã prezint faptele si oamenii asa cum au fost si cum sunt în realitate.
   Desi multe date din aceastã lucrare nu sunt inedite si nu apartin numai acestei localitãti, le-am folosit totusi, întrucât ele leagã Hãlmagiu de acele localitãti printr-un lung proces istoric. M-am strãduit sã prezint evenimente istorice, în ansamblul lor si dupã succesiunea lor în timp, referindu-mã la lucrãrile în care se gãsesc mentionate doar partial si fragmentat.
   Scopul urmãrit este de face cunoscut tuturor, si mai ales locuitorilor de azi si de mâine ai Hãlmagiului, conditiile sociale si istorice în care au trãit hãlmãgenii, realizãrile lor si atitudinile ce le-au luat în împrejurãrile vitrege prin care au trecut, pentru pãstrarea avutului si a bunurilor spirituale mostenite de la strabuni sau create de ei. Fiii si fiicele hãlmãgenilor, plecati de ia cãminele parintilor, îsi vor aduce cu drag aminte de locul lor natal, mândrindu-se cu originea si cu strãvechiul lor leagãn si simtindu-se solidari cu cei rãmasi acasa, se vor strãdui sã contribuie la ridicarea locului lor de bastinã.
   Pentru ca imaginea actualã a localitãtii sã fie cât mai exact redatã am obtinut fotografii ale institutiilor, monumentelor, peisagiilor, ale unor oameni si câteva hãrti, iar la sfârsitul lucrãrii cititorul va gãsi materialul bibliografic si izvoarele de informare.
   Desi am cãutat pãstrarea unei proportii între diferitele capitole a trebuit sã acordãm un spatiu mai mare problemelor de ordin economic: agriculturii, meseriilor, târgurilor si localurilor de comert, cunoscându-se influenta factorului ecenomic asupra celui spiritual.
   Tin sã multumesc în chip deosebit de cãlduros prof. Emil Popa din orasul Brad si prof. losif Tãmas din Hãlmagiu, pentru materialul documentar pus la dispozitie, precum si tuturor acelora care m-au ajutat în diferite chipuri la întocmirea acestei monografii, stiind cât de limitate sunt puterile unui singur om si cât de mult pot face mai multi împreunã."

                                                                                                     Jurist: Vasile Buta