casele
portul
TRAIUL si
HRANA
datini
obiceiuri
sarbatori/
targuri

TRAIUL SI HRANA, RETETE TRADITIONALE

         III. Traiul si hrana.

         Conditiile de trai si de hrană, fiind o reflectare a nivelului material al oamenilor, variază în raport cu îndeletnicirile si cu mediul înconjurător. Astfel oamenii care trăiesc numai din munca câmpului au un nivel de viată diferit de al acelora care trăiesc din diverse profesiuni si de al acelora care trăiesc atât din munca câmpului cât si din alte ocupatii.
         Cea mai mare parte a locuitorilor de azi ai Hălmagiului au în gospodăriile lor alimentele de bază si cumpără numai produsele alimentare care nu se pot obtine "acasă", adică cele industriale. Unele familii cresc vite pentru trebuintele lor, sau pentru vânzare în târg, ori le contractează cu statul, iar laptele ce le prisoseste îl vând "cu luna", adică îl duc acelora care n-au vite primind pretul lui la sfârsitaul lunii. De asemenea cresc în gospodării porci, capre, oi si diferite păsări.


Anica lu' Patru

         Alimentatia constă, în afară de lapte si derivatele lui, din legume, pâine, fructe, carne, conserve de legume si de fructe, etc. Iarna mănâncă carne de porc, proaspătă sau după ce a fost afumată, preparată cu varză, cartofi, fasole uscată sau păstăi uscate, alături de legumele si fructele care s-au putut păstra. Primăvara se consumă, pe lângă produse lactate si legume conservate, carne de vită, păsări, ouă, carne de miel si de oi, cu salate sau ceapă verde, apoi paste făinoase, etc. Vara se consumă alimente de sezon, fructe, carne de pui, carne de vită si iarăsi de oaie.
         Mosii si strămosii hălmăgenilor puneau mare pret pe carnea de oaie si in ziua târgului - sâmbăta - tăiau oi si după ce retineau carnea necesară hranei familiilor lor restul o vindeau, astfel că rari erau oamenii ce se întorceau de la târg fără carne de oaie. Multi cumpărători o puneau într-o oală nouă de pământ cumpărată de la olarii din satul Tîrnăvita, ce stăteau cu oalele pentru vânzare lângă tăietorii de oi. Obiceiul acesta s-a păstrat, aproape ca un ritual, până în zilele de azi.
         Din acest obicei, de a tăia si a vinde carnea de oaie din timpuri străvechi, hălmăgenii au primit porecla de "mate de oaie", deoarece matele le aruncau pe vale (care atunci curgea prin mijlocul localitătii) si unele se împiedicau în rădăcini si în pietre si rămâneau alungite câteva zile, până le mâncau pestii.


Gospodarie

Femeie batrana (baba lui Nita Nicodin)

Vasile

         Hrana zilnică a locuitorilor de azi ai Hălmagiului se compune din supe sau ciorbe (zamă) calde făcute din cartofi, fasole, varză, legume, chimion, etc., cu rântas (făină prăjită în grăsime) iar în completare "felul II", din mâncăruri "scăzute" preparate din cartofi prăjiti, fasole iahnie cu murături, varză călită; fripturi din carne, sarmale, tăitei sau macaroane cu brânză dulce ori sărată si câte odată prăjituri.
         Se mai fac mâncăruri improvizate constând din felii de sfănină tăiate subtire si crestate până la soric, care se prăjesc în tigaie si când sunt rumenite se pun peste ele câteva "ouă sparte", adică se face o omletă cu slănină. Această mâncare, la îndemâna oricărei gospodine, se serveste cu murături, salată sau ceapă, după ce în prealabil s-a gustat un păhărel de vinars.
         Unele familii mai obisnuiesc ca în ziua de Sf. Toader să mănânce grâu fiert cu lapte. De asemenea unele familii de buni gospodari mai păsterază câte un cârnat afumat până a doua zi de pasti si-l mănâncă după ce s-au întors de la cimitir, bând si un pahar de vin.
         La sărbători se fac colaci din făină albă, sau "cernută", apoi cozonaci cu mac, nucă si brânză, numiti "chifle". În zilele de sărbători se mai fac si diverse fripturi din carne de păsări, de vită sau de porc, precum prăjituri, de la cele mai simple, ca plăcintă cu brânză, cu mere, până la cele ale căror retete se copiază din revistele si cărtile de meniuri. Din ce în ce mai rar se fac gogosi, întorsuri, langose (pancove), pogăcele si altele, fiindcă oamenii de azi s-au deprins cu gustul prăjiturilor cât mai delicioase.


Stergar decorativ

Stergar decorativ

Stergar decorativ

         Câtiva octogenari îsi amintesc, cu tristete, de hrana din timpul copilăriei lor, redând-o în următoarele versuri:
                  " Chisălită în olcută ,
                  si mălai pe camnită (masina de gătit).
                  Salata-i pe strat afară,
                  în cămară nu-i jumară. (vezi NOTA 1)

         Azi nu se mai consumă malaiul ci doar mamaliga, care mâncată cu lapte covasit (iaurt), mai ales de oaie, este un adevarat deliciu, dupa cum tot deliciu era si malaiul proaspat cu sarmale fierte în oală de pamânt.
         Ca bautură se foloseste mai mult tuica de prune (vinarsul), simplă sau sub formă de "crampă", adica fiartă cu zahăr si chimion, la începutul mesei în sezonul rece. Vinul se bea mai rar, la sarbatori ori în alte ocazii, deoarece nici în Halmagiu si nici în satele din jur nu sunt podgorii.
         În anotimpurile calde se consumă berea si sifonul iar mai recent apa minerală.
         Vara si toamna se prepara dulceturi, marmelazi, gemuri si siropuri din diverse fructe, si din ce în ce mai rar marmeladă din prune, care odinioara detinea monopolul dulceturilor, mai ales pentru vegetarieni, în sezonul de iarnă si primavara.


Maica batrana

Vasile

Cu gunoiul la camp

Maica la grajd

         RETETE TRADITIONALE

         BALMOS

  • Se pune la fiert intr-un vas de fonta smantana si putina sare.
  • Se adauga apoi, in ploaie, faina de malai mestecand in continuare pana fierbe faina si ajunge la consistenta unei mamaligute.
  • Amestecul trebuie sa se invarta dupa lingura in cratita si sa se aleaga untul deasupra. .
  • Se poate adauga ceapa taiata marunt daca se doreste.
  • Se serveste cald, gol sau cu paine, dupa preferinte.
  • Pofta buna!!!.

  •          TOCANA DE PUI

  • Se caleste in ulei o ceapa taiata marunt.
  • Se adauga o lingurita de boia dulce peste ceapa calita.
  • Se pune carnea de pui si se lasa cateva minute la calit.
  • Se adauga putina sare si verdeturile taiate marunt (1 morcov, patrunjel, pastarnac)
  • Se mai lasa 5 minute la calit apoi se adauga apa.
  • Dupa ce da in clocot se adauga cartofii si sa lasa sa fiarba.
  • Se pune o lingurita de smantana in farfurie cand se serveste.
  • Pofta buna!!!

  •    NOTE

             1. Informatia este primită de la Buta Nicolae, octogenar (21 august 1973) domiciliat în orasul Hunedoara, str. Closca nr.22, plecat din Halmagiu în anul 1906.